Expert în energie: „Motorina ieftină nu mai este un scenariu credibil. Pragul de 10 lei/litru devine noua bază”

Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referință, în contextul unor schimbări structurale pe piața energetică, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Prețul motorinei a crescut substanțial FOTO: Adevărul

„Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de pieţe, politicieni şi public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri "ieftine". Nu vorbim despre un vârf temporar de preţ, nu despre o deviaţie de la normal. Vorbim despre sfârşitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepţie. Este noua bază", explică Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă duminică, scrie Agrepres.

Potrivit acestuia, percepţia că preţurile la energie cresc şi scad în mod ciclic, revenind la niveluri medii, nu mai corespunde realităţii actuale.

„Ani la rând am fost învăţaţi că energia funcţionează ciclic: creşte, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică - acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării - a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine şi cât de "sigur" este. Iar siguranţa costă. Mult", a adăugat specialistul.

El susţine că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în detrimentul costurilor, ceea ce conduce la preţuri mai ridicate.

„Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preţ, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanţă logistică şi stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat", a menţionat preşedintele AEI.

În opinia sa, conflictul declanşat prin războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Astfel, energia este acum instrument de presiune geopolitică.

„Asta înseamnă că preţul ei nu mai reflectă doar cererea şi oferta, ci şi riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepţie, ci o componentă permanentă. Şi, mai important, înseamnă că Europa plăteşte mai mult decât alţii", a mai spus Chisăliţă.

Pe de altă parte, el a subliniat că discuţia publică se concentrează obsesiv pe preţul petrolului brut, însă adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare.

„Europa a închis rafinării, a redus investiţiile şi a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situaţie paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puţin discutate, dar decisive schimbări structurale", a afirmat specialistul.

De asemenea, el susţine că taxele au crescut semnificativ şi au devenit "podeaua invizibilă".

"Chiar şi într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul şi extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un "hard floor" - un nivel sub care preţul nu poate coborî. Nu pentru că piaţa nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea preţului petrolului este amortizată fiscal. Iar creşterea este amplificată", a mai spus Chisăliţă.

El a adăugat că pieţele financiare funcţionează pe anticipaţii, iar anticipaţiile sunt, în mod cronic, aproape întotdeauna optimiste. "Ele presupun că dezechilibrele se corectează, că tensiunile se rezolvă, că lucrurile "revin la normal". Dar acest normal a dispărut. Modelul de „mean reversion" - ideea că preţurile revin la medie - este aplicat unei lumi care nu mai există. Iar asta produce erori sistematice de evaluare", a adăugat el.

Totodată, el a subliniat că politicienii sunt împărţiţi între negare şi amânare.

„Factorii politici în astfel de perioade nu sunt mai lucizi. Din contră. Costul electoral al recunoaşterii realităţii este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenţionezi punctual, să amâni deciziile dificile. Dar aceste măsuri nu rezolvă problema. O maschează. Rezultatul este o economie care nu se adaptează, ci reacţionează târziu, violent şi ineficient", a afirmat preşedintele AEI.

Potrivit acestuia, riscul real este durata mare a conflictului.

„Cea mai mare eroare de evaluare este legată de timp. Există o presupunere tacită că marile conflicte nu pot dura prea mult. Istoria contrazice această idee. Conflictele de acest tip durează luni, uneori ani, şi lasă în urmă lumi economice fragmentate. Dacă actualele tensiuni persistă, consecinţa nu este doar volatilitate. Este o reaşezare permanentă a fluxurilor economice. Europa rămâne cu energie mai scumpă. Asia beneficiază de resurse mai ieftine. Competitivitatea se redistribuie. Iar această diferenţă nu se corectează uşor", a mai spus el.

În opinia sa, chiar şi în scenarii favorabile, precum o pace rapidă sau o scădere a cererii, energia nu va reveni la niveluri ieftine, întrucât problema este una structurală.

„Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieţei. Este produsul unei lumi care a dispărut. Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic. Problema reală nu este nivelul prețului. Problema este că refuzăm să acceptăm că acest nivel va fi permanent. Că pragul de 9 lei/l nu este un maxim temporar, ci noul minim psihologic. Această negare colectivă - a pieţelor, a politicienilor şi a societăţii - întârzie adaptarea şi amplifică șocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil. Şi tot mai greu de suportat", a afirmat Dumitru Chisăliţă.