Europa se confruntă cu o gaură de 56 de miliarde de euro în cheltuielile de apărare ale NATO

Membrii europeni ai NATO trebuie să găsească 56 de miliarde de euro în plus pe an pentru a îndeplini obiectivul de cheltuieli de apărare al alianței, dar deficitul s-a înjumătățit în ultimul deceniu, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ifo din Germania pentru Financial Times.

Europa se confruntă cu o gaură de 56 de miliarde de euro în bugetul NATO Foto: Shutterstock

Cercetarea a arătat că multe dintre țările UE cu cele mai mari deficite în ceea ce privește obiectivul NATO de a atinge 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare - inclusiv Italia, Spania și Belgia - au, de asemenea, printre cele mai mari niveluri de datorii și deficite bugetare din Europa.

Presiunea exercitată de cei 32 de membri ai alianței conduse de SUA pentru a crește cheltuielile de apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina alimentează presiunile bugetare în Europa într-o perioadă de creștere scăzută și când multe țări își restrâng planurile fiscale. Economiștii spun că acest lucru va face mai dificilă recuperarea decalajelor de către cei mai întârziați.

Cel mai mare deficit, ca valoare, a fost înregistrat în Germania, care anul trecut a alocat cu 14 miliarde de euro mai puțin decât era necesar pentru a îndeplini obiectivul de referință, potrivit Ifo. Însă Berlinul a redus la jumătate acest decalaj în ultimul deceniu, ajustat la inflație, și intenționează să îl elimine complet în acest an.

Următoarele cele mai mari deficite la nivel european au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia și 4,6 miliarde de euro în Belgia. Aceste trei țări se numără printre cele șase state membre ale UE care au înregistrat anul trecut o datorie de peste 100% din PIB. Italia a înregistrat, de asemenea, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, de 7,2%, iar costurile cu dobânzile vor depăși 9% din veniturile guvernamentale în acest an.

„Țările cu un nivel ridicat al datoriei și costuri ridicate ale dobânzilor nu au prea mult spațiu de manevră pentru a strânge mai multe datorii, așa că singura modalitate reală de a face acest lucru este de a reduce cheltuielile în alte domenii”, a declarat Marcel Schlepper, economist la Ifo. „Acest lucru nu este ușor, așa cum am văzut când Germania a încercat să taie subvențiile pentru motorina agricolă, iar fermierii au ieșit la protest”.

Două treimi din cheltuielile de apărare ale NATO, susținute de SUA

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a recunoscut săptămâna aceasta că a existat o „îmbunătățire” în eforturile UE de a determina toți membrii NATO să atingă pragul de 2%. Washingtonul dorește de mult timp ca Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Problema a fost o preocupare a lui Donald Trump, atât în calitate de președinte, cât și în calitate de candidat. În februarie, el a declarat că Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reușesc să îndeplinească obiectivele de cheltuieli, ceea ce a ridicat temeri pentru viitorul alianței dacă va fi reales în noiembrie.

Anul trecut, două treimi din totalul de 1,2 miliarde de euro al cheltuielilor de apărare ale NATO au fost efectuate de SUA, mai mult decât dublu față de cele 361 de miliarde de euro cheltuite de membrii UE, Regatul Unit și Norvegia împreună.

Noile norme fiscale ale UE, care se vor aplica începând de anul viitor, vor determina noi reduceri bugetare, pe măsură ce țările vor încerca să respecte o limită de 3% pentru deficitele anuale și un prag de 60% al datoriei în raport cu PIB. Se așteaptă ca peste 10 țări din blocul comunitar să încalce limita de deficit anual, ceea ce va duce probabil la sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Însă, în timpul negocierilor care s-au încheiat anul trecut, Polonia, țările baltice și Italia au militat cu succes pentru un tratament mai favorabil al cheltuielilor pentru apărare în cadrul noilor norme. Prin urmare, Comisia va considera cheltuielile militare ca fiind un factor de atenuare atunci când va evalua dacă va lua măsuri împotriva țărilor care încalcă limita anuală de deficit.

În cazuri precum cel al Poloniei, care, în 2024, urmează să cheltuiască mai mult de 4 % din producția sa pentru apărare - cel mai ridicat nivel dintre membrii NATO - și, prin urmare, să încalce limitele fiscale ale UE, este posibil ca acest lucru să ducă la o evaluare mai indulgentă a bugetului său.

Multe țări din UE au un raport ridicat între datorie și PIB

Jens Stoltenberg, secretarul general al alianței, a declarat joi reporterilor că două treimi dintre membri vor îndeplini obiectivul de 2% în acest an, față de doar trei în 2014, când angajamentul de investiții în apărare a fost convenit după anexarea Crimeei de către Rusia.

Țările din zona euro sunt pe cale să își dubleze cheltuielile pentru apărare de la 150 de miliarde de euro în 2021 la 320 de miliarde de euro în 2026, potrivit Pantheon Macroeconomics, care a estimat că acest lucru ar stimula creșterea slabă cu 0,2 până la 0,3%. Săptămâna aceasta, Norvegia a devenit cel mai recent membru european al NATO care a declarat că va îndeplini obiectivul de 2% al alianței în 2024, cu un an mai devreme decât era prevăzut.

Lorenzo Codogno, fost oficial al trezoreriei italiene, în prezent consultant economic, a declarat că ar fi „dificil” pentru Italia, care a avut anul trecut o datorie de peste 140% din PIB, să atingă obiectivul NATO „dacă nu există o excepție specială în cadrul regulilor sau dacă nu sunt implicați banii UE”.

„Amenințarea rusă nu este percepută ca fiind suficient de periculoasă pentru a justifica, să zicem, reducerea cheltuielilor cu asistența socială pentru a face loc pentru arme”, a spus el.

Sondajele de opinie ale NATO au constatat un sprijin public scăzut pentru creșterea cheltuielilor de apărare în unele țări cu cele mai mari deficite. Doar 28% dintre italieni cred că țara lor ar trebui să crească cheltuielile militare, în timp ce 62% doresc să cheltuiască la fel sau mai puțin.

Deși găzduiește sediul NATO, Belgia a cheltuit anul trecut doar 1,21% din PIB pentru apărare, una dintre cele mai mici sume din cadrul alianței, potrivit noilor cifre publicate. Spania nu a alocat mult mai mult, cu 1,24%, iar Italia a fost la 1,47%.

Excluzând cele șapte țări europene care au declarat că își propun să atingă anul acesta ținta de 2% a NATO, inclusiv noul membru Suedia, Ifo a constatat că deficitul european ar fi tot de 35 de miliarde de euro.

„Ne îndreptăm în direcția corectă, dar prea încet și prea târziu”, a declarat vineri ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, subliniind că cheltuielile rusești pentru apărare ar urma să ajungă la 7% din PIB în acest an. „Economia rusă funcționează deja pe picior de război. Economiile europene trebuie să treacă cel puțin la un mod de criză”.