Energia curată pe care nu o sprijină nimeni

0
0
Cea mai mare parte a producţiei Hidroelectrica este realizată la Porţile de Fier  FOTO: Adevărul
Cea mai mare parte a producţiei Hidroelectrica este realizată la Porţile de Fier  FOTO: Adevărul

Deşi au emisii mici, derulează proiecte de miliarde de euro şi generează o energie care nu fluctuează, proiectele hidro mari şi cele nucleare nu beneficiază de certificate verzi precum producătorii de energie verde.

În timp ce investitorii în energii regenerabile au la dispoziţie subvenţii de 10 miliarde de euro, companiile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care produc energie curată, sunt trecute prin furcile caudine. Proiectele lor, precum centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, nu beneficiază de sprijin din partea statului, deşi sunt necesare pentru funcţionarea sistemului energetic naţional fără fluctuaţii şi costuri mari.

Cele două companii sunt nevoite să caute investitori din China pentru cele două proiecte, în vreme ce statul este legat de mâini din cauza regulilor europene privind competiţia sau regulile fiscale şi nu poate acorda garanţii de stat, deşi Hidroelectrica şi Nuclearelectrica produc anual 45% din energia consumată la nivel naţional. 

Mai mult, cele două societăţi de stat sunt cei mai ieftini producători de electricitate din ţară, costurile lor de producţie fiind în jur de 120 de lei/MWh pentru Hidroelectrica şi de 140 de lei/MWh pentru Nuclearelectrica.

Acest paradox vine în contextul în care energia hidro produsă în centrale de mare capacitate şi energia nucleară nu sunt considerate „verzi“ de către Comisia Europeană, deşi sunt nepoluante.

Situaţia este cu atât mai ciudată, cu cât cele două sunt vitale pentru funcţionarea sistemului energetic naţional: Hidroelectrica realizează 85% din serviciile de sistem prin care se reglează distorsiunile produse de fermele eoliene şi cele solare atunci când nu bate vântul şi nu e soare, în vreme ce Nuclearelectrica asigură independenţa energetică a României la costuri mici, stabile şi predictibile.

Tarniţa, un echilibru printre regenerabile 

Statul sprijină energiile regenerabile printr-o schemă de certificate verzi care totalizează 10 miliarde de euro, iar de aceasta beneficiază producătorii din sectorul eolian, fotovoltaic, cei care funcţionează pe biomasă, biogaz şi energie geotermală. Certificatele verzi sunt emise de Transelectrica pentru fiecare MWh produs, iar furnizorii sunt obligaţi să cumpere o anumită cotă de certificate. Costurile sunt suportate de către consumatori, atât de către populaţie, cât şi de către industrie, în facturi.

Ca urmare a sprijinului foarte generos, investitorii s-au îngrămădit în România să producă energie verde, iar Transelectrica are cereri de proiecte totalizând 30.000 MW, în condiţiile în care sistemul energetic nu poate prelua mai mult de 3.500 MW. În acest moment există capacităţi instalate care depăşesc 2.100 MW, iar până la finele anului se estimează că se va ajunge la 3.000 MW.

Culmea este că realizarea centralei de la Tarniţa, proiect de un miliard de euro, este cu atât mai necesară cu cât se vor dezvolta mai mult proiectele regenerabile. Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, declara recent că investitorii în ferme eoliene şi centrale solare ar trebui forţaţi de către autorităţi să investească proporţional în proiectul de la Tarniţa, pentru că exact aceştia sunt cei care induc distorsiuni în sistemul energetic. Săptămâna trecută, Nuclearelectrica anunţa că vrea să investească în hidrocentrala de la Tarniţa, dar ca acţionar minoritar.

În vară, premierul Victor Ponta declara că România ar trebui să realizeze, împreună cu Bulgaria, încă o hidrocentrală pe Dunăre. În acest moment, cea mai mare parte a producţiei Hidroelectrica este realizată la Porţile de Fier.

Apa costă, pietrele rămân

Deşi Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă şi are un profit brut excepţional de 681 de milioane de lei la nouă luni, compania are în continuare o serie de promisiuni făcute de stat, dar neonorate, precum preţul apei uzinate, care a crescut de patru ori în 2010, sau investiţiile cu alt scop decât cel energetic (irigaţii, transporturi) pe care compania este obligată să le facă.

Apa este, de altfel, o problemă şi pentru Nuclearelectrica, care plăteşte anual către Apele Române sume de peste 70 de milioane de lei, cu titlu de „abonament“, pentru folosirea apei în procesul de răcire, în condiţiile în care profitul net al companiei de stat a fost anul trecut de două ori mai mic, respectiv 34,4 milioane de lei. 

Reactoare cu reacţie economică în lanţ

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă costă 6,5 miliarde de euro, iar autorităţile negociază cu China General Nuclear Power Group participarea la acest proiect. În acest moment, Nuclearelectrica deţine aproape 85% din acţiunile proiectului, Enel are 9%, iar ArcelorMittal 6%. Până acum, statul român a investit în jur de un miliard de euro în activele de pe platformă şi producţia de apă grea la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). Aceasta din urmă a intrat recent în insolvenţă. În cazul în care statul nu va găsi investitor pentru cele două reactoare, toată această investiţie ar fi degeaba.

Concomitent, Compania Naţională a Uraniului (CNU) vrea să dezvolte o nouă exploatare a uraniului, în perimetrul Tulgheş (Harghita) – Grinţieş (Neamţ), în condiţiile în care zăcământul de la Crucea (judeţul Suceava) se epuizează, iar uraniul este necesar pentru fabricarea combustibilului nuclear, folosit la Cernavodă. Exploatarea de uraniu din judeţul Neamţ va costa 407,33 milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit unui proiect de Hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Economiei. Concomitent, CNU doreşte realizarea unei noi uzine de procesare la Feldioara. 

Nuclearelectrica s-a listat recent pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), iar pentru Hidroelectrica este programată listarea în prima parte a anului viitor.

Energia hidro şi nucleară, în atenţia specialiştilor la forumul ROMÂNIA 2010: Politici sustenabile pentru energii curate/HIDRO&NUCLEAR

„Adevărul“ organizează pe 7 noiembrie, la Bucureşti, forumul ROMÂNIA 2010: Politici sustenabile pentru energii curate/HIDRO&NUCLEAR. Evenimentul, organizat cu sprijinul Departamentului pentru Energie, va dezbate strategia energetică post-Nabucco, din care relansarea marilor proiecte din sectorul hidro şi nuclear constituie priorităţi strategice. Detalii şi înregistrari pe www.events.adevarul.ro.  

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite