Efectul lipsei unei legi a holdingului: doar un sfert din grupurile de întreprinderi din România sunt româneşti

Aproape trei sferturi dintre cele 21.277 de grupuri de întreprinderi care activau pe piaţa românească în anul 2011 sunt controlate de societăţi din străinătate şi doar 5.555 de astfel de holdinguri au capital autohton. Germania ocupă prima poziţie în funcţie de ponderea numărului de salariaţi din aceste entităţi, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

În România, în anul 2011, au fost identificate 21.277 de grupuri de întreprinderi, din care 5.555 de grupuri rezidente şi 15.722 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (101 controlate din interior, respectiv 15.621 controlate din străinătate), se arată într-un comunicat al INS.

Un grup reprezintă mulţimea de întreprinderi legate la un cap de grup printr-o cotă de control real, iar o întreprindere este controlată dacă o altă întreprindere deţine un procent depăşind strict 50% în luarea deciziilor din adunarea generală a acţionarilor, sau care, prin contract, are drept de control.

Oamenii de afaceri români au solicitat în repetate rânduri adoptarea unei legi a holdingului, care ar prevedea în principal posibilitatea ca firma-cap de grup să poată acţiona unitar din punctul de vedere al taxelor, contabilitatea să poată fi ţinută consolidat, iar între firmele membre să se poată transfera resursele astfel încât câştigurile de la una să compenseze pierderile de la alta. Lipsa acestei legi îi obligă pe oamenii de afaceri să apeleze la tot felul de artificii contabile pentru a rezista în hăţişul birocratic.

Predomină comerţul

În anul 2011, 26% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi.
Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii.
În anul 2011, cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (21%), secţiunea industria prelucrătoare (16%), secţiunea construcţii (14%).

Grupurile de întreprinderi rezidente activează în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (22%), industria prelucratoare (13%), construcţii (11%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11%).

Nemţii, cei mai harnici angajatori

În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania, Franţa sau Olanda.
Rezultatele anului 2011 indică faptul că pe primul loc, în funcţie de ponderea numărului de salariaţi, se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice situate în Germania (17%), pe locul doi sunt cele controlate din Franţa (11%), în timp ce 8% din subgrupurile de întreprinderi sunt controlate din Olanda.
În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în industria prelucratoare (7%), în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (5%) şi în secţiunea informaţii şi comunicaţii (1%).

Francezii, cei mai harnici industriaşi

Subgrupurile de întreprinderi controlate din Franţa domină în industria prelucrătoare (4%), în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (2%) şi în secţiunea intermedieri financiare şi asigurări (1%).
În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Olanda 2% se regăsesc în industria prelucrătoare, 2% în secţiunea informaţii şi comunicaţii şi 1% în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor
Subgrupurile includ unităţile (întreprinderile) unui grup de întreprinderi multinaţionale rezidente în aceeaşi ţară.