Economiştii UniCredit: Guvernul actual cheltuieşte mai mult decât cel de anul trecut pe investiţiile publice şi, în special, pe cofinanţarea de fonduri UE

Economiştii susţin că Guvernul condus de Dacian Cioloş cheltuieşte pentru investiţii mai mulţi decât a cheltuit anul trecut Executivul precedent, în special pentru cofinanţarea fondurilor europene FOTO gov.ro

Investiţiile cresc mai rapid în România decât în celelalte state din Europa Centrală, iar asta pentru că ţara noastră a continuat să atragă fonduri europene din exerciţiul 2007-2013, pentru că actualul Guvern cheltuieşte mai mult decât precedentul pentru investiţii, dar şi pentru că sectorul construcţiilor rezidenţiale îşi revine, arată economiştii UniCredit Bank, în raportul trimestrial de macroeconomie şi analiză strategică al băncii.

„Un semn încurajator este faptul că investiţiile fixe cresc mai rapid decât în EC (Europa Centrală – n.r.) din trei motive: 1) România a continuat să atragă fonduri UE din exerciţiul bugetar 2007-2013 chiar şi în anul 2016, acestea ajungând la 2,9 miliarde de euro în primele opt luni ale anului; 2) guvernul actual cheltuieşte mai mult decât anul trecut pe investiţiile publice şi, în special, pe cofinanţarea de fonduri UE; şi 3) construcţiile rezidenţiale înregistrează o revenire“, se arată în raportul UniCredit Bank.

Potrivit economiştilor UniCredit, creşterea Produsului Intern Brut (PIB) ar putea ajunge în acest an la cel mai ridicat nivel după criza financiară, de 4,4%. Excluzând agricultura, creşterea economică din anul precedent ar fi mai mare decât cea din acest an - 4,2% în 2015 faţă de 4,1% în 2016, potrivit economiştilor băncii. 

Potrivit raportului, importurile României vor fi mai mari decât în celelalte state ale Europei Centrale, pe fondul creşterii consumulului, în timp ce exporturile îşi vor tempera ritmul de creştere. 

„Creşterea puternică a consumului privat ar putea genera importuri mai mari decât în toate celelalte ţări din Europa Centrală (EC), având în vedere că producătorii locali nu reuşesc să valorifice accelerarea vânzărilor cu amănuntul. De asemenea, exporturile vor creşte mai lent decât în restul EC din cauza absenţei proiectelor mari de investiţii în ultimii ani“, arată economiştii UniCredit Bank.  

Economiştii băncii anticipează pentru anul viitor o reducere a creşterii economice, până la 3,4%, primele semne de încetinire urmând să fie vizibile încă din acest an. 

„În primul rând, contribuţia agriculturii la PIB va fi mai redusă (sau va lipsi) în anul 2017 după recolta foarte bună din 2016. În al doilea rând, creditarea nouă în lei a atins un punct de vârf în acest an şi urmează să încetinească în 2017. În 2016, Guvernul a alocat 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB) în garanţii pentru programul «Prima Casă» (principalul element de sustinere al creditelor ipotecare) (…)În al treilea rând, creşterea salariului real poate încetini anul viitor, pe fondul creşterilor mai mici de venituri şi al inflaţiei mai mari. În aceste condiţii, temerile legate de o supraîncălzire a economiei indusă de expansiunea creditării sunt exagerate“, potrivit raportului citat. 

Economiştii UniCredit Bank arată că, indiferent de coaliţia care va fi la guvernare din decembrie, pentru a menţine deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, noul guvern va fi constrâns să înăsprească politica fiscală şi să reducă investiţiile. 

„Indiferent de coaliţia care va conduce România din decembrie, politicile guvernului vor fi constrânse de angajamentele fiscale din anii anteriori. Luând în calcul încetinirea creşterii economice şi reducerea spaţiului fiscal (de măsurile de tăiere a taxelor şi creşterile salariale), noul guvern va trebui să înăsprească politica fiscală până la finalul anului 2017 pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB“, se arat în raport. 

Studiul mai arată că unele dintre promisiunile din trecut - cum ar fi creşterea de salarii în sitemul public sau reducerea cotei TVA cu un punct procentual la 19% în ianuarie 2017 - ar putea fi amânate.  

„Investiţiile publice vor fi probabil cele mai afectate de înăsprirea fiscală. Actualul guvern a finalizat cadrul de absorbţie a fondurilor UE până în 2020, dar aceasta nu este o garanţie pentru performanţa viitoare. Cofinanţarea fondurilor UE de către stat şi cheltuielile de infrastructură ar putea fi înlocuite de alte tipuri de cheltuieli publice, aşa cum s-a întâmplat în 2012-2015. În aceste conditii, principalul risc fiscal nu este un deficit bugetar în creştere, ci o creştere economică mai lentă“, mai arată raportul.