Economia şi finanţele României, câmp de luptă pentru partide în campania electorală. Ce ne promit

Cu puţin timp înainte de data alegerilor parlamentare, principalele partide politice şi-au lansat programele de guvernare pe următorii 4 ani, majoritatea adresându-se în mod special electoratului prin diferite măsuri economice şi sociale, dar şi fiscale.

În cele ce urmează vom prezenta principalele măsuri propuse de PSD, Pro România şi USR, dar şi reacţii privind aspectele mai puţin cunoscute din programele PSD, venite din partea partidului aflat la guvernare, PNL.

PSD: Fond de Dezvoltare Locală şi Registrul Investiţiilor Publice

PSD promite, în programul de guvernare pe care îl propune, înfiinţarea unui Fond Naţional de Dezvoltare Locală, dar şi a unui Registru Naţional al Investiţiilor Publice, precum şi simplificarea procedurilor privind accesarea fondurilor europene.

Social-democraţii susţin că, prin implementarea programului pe domeniul Dezvoltare locală şi regională, nu vor mai exista situaţii în care localităţi fără apă şi canal să construiască săli de sport sau să asfalteze drumuri fără a avea aceste utilităţi.

Fondul Naţional de Dezvoltare Locală va avea un buget de 3 miliarde de euro anual, şi va include PNDL, Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi Cadastru, care vor deveni programe suport pentru fondurile europene, „astfel încât orice comunitate din această ţară până la finalul exerciţiului financiar 2027 să beneficieze de serviciile minime pe care secolul în care trăim le reclamă”.

Deputatul Daniel Suciu, care a prezentat programul de guvernare al PSD pe domeniul dezvoltării, a explicat că nu vor mai exista situaţii în care proiecte de asfaltare sau de ridicare a unor săli de sport să fie accesate înainte ca localităţile să aibă utilităţile de bază. 

Tot din acest fond, PSD îşi propune să finanţeze, cu un miliard de euro pe an, cele 31 de staţiuni turistice româneşti.

PSD propune, de asemenea, dezvoltarea a 42 de "oraşe inteligente" - aşa numitele smart cities şi 100 de "oraşe competitive". 

"Schimbarea radicală şi fundamentală pe care o propunem este că toate, dar absolut toate proiectele de investiţii din România, fie că discutăm de fonduri europene şi guvernamentale vor respecta aceleaşi reguli, adică cine aplică pentru un proiect PNDL va respecta aceleaşi rigori, astfel încât în orice moment din anii următori această investiţie să poată fi trecută în finanţare europeană”, a declarat Suciu.

PSD mai promite şi înfiinţarea unui Registru Naţional al Investiţiilor Publice, prin care orice român va fi la un click distanţă de toate investiţiile care se vor derula oriunde în această ţară. 

Pro România promite un „venit minim de criză”

Şi liderul Pro România, Victor Ponta, a prezentat duminică programul de guvernare pe următorii patru ani, măsura principală referindu-se la un „venit minim de criză”, stabilit în funcţie de numărul membrilor familiei.

"Venitul Minim de Criză'' ar urma să se acorde prin plata de către stat a diferenţei dintre veniturile realizate de o persoană şi nivelul garantat menţionat. Această diferenţă se va plăti jumătate în bani şi jumătate în tichete valorice pentru produse alimentare şi sanitare de strictă necesitate.

"Nu este doar o măsură socială, este şi una economică, pentru că această criză este una de consum. De produs se tot produce, dar nu are cine să cumpere. Oamenii nu au bani să cumpere sau se tem să-şi cheltuie banii. În acest fel, trecem un sfert din populaţia României un an peste criză şi ajutăm firmele româneşti să aibă consumatori", a spus Ponta.

Pentru o singură persoană 2000 de lei, din care statul acordă 50% bani şi 50% tichete valorice, vouchere care se încadrează în Programul Operaţional Sectorial, Axa 8 care se încadrează în măsurile sociale pentru a trece de criză, a completat politicianul.

„Calcul e foarte simplu şi vom pune nişte formulare online pentru care fiecare persoană să îşi poată calcula cu uşurinţă acasă”, a spus Ponta.

Prezentarea lui Victor Ponta priveşte 3 cazuri, primul cu 2.000 de lei – pentru persoanele fizice care trăiesc singure, fără alţi membri ai familiei; al doilea cu 3.500 lei – pentru familiile compuse din 2 persoane, iar al treilea cu 4.500 lei – pentru familiile cu minimum un copil.

Paşii de urmat: oamenii calculează sumele, depun cererea la primărie în 15 zile de când s-a schimbat nivelul veniturilor. 

Programul ar urma să se aplice din 2021.

Pro România propune anularea unor obligaţii fiscale aferente anului 2021 pentru IMM-uri: impozit pe profit, impozitul specific, impozitul pentru microîntreprinderi, taxele şi impozitele datorate activelor neutilizate din cauza restricţiilor şi interdicţiilor administrative.

În plus, se propune acoperirea a minim 50% pentru chiriile aflate în plată pe perioada nefuncţionării din cauza restricţiilor.

Victor Ponta susţine că există o singură condiţie esenţială pentru toate aceste firme ca să beneficieze de sprijin, şi anume să păstreze în cursul anului 2021 acelaşi număr de persoane angajate.

USR vrea „Zero taxe pe salariul minim” şi mai mulţi bani la Pilonul 2

Programul de guvernare al USR prevede, printre altele, „Zero taxe pe salariul minim” şi mai mulţi bani la Pilonul 2 de pensii private obligatorii.

Câteva dintre măsurile propuse de USR:

• Activarea şi ocuparea prin crearea de noi locuri de muncă a unui număr semnificativ din cele aproape 2 milioane de persoane inactive până în 2024. 
• ZERO taxe pe salariul minim—Impozitarea muncii doar pe suma care depăşeşte un salariu minim. România are cea mai dură impozitare a salariului minim din toată Europa. Din cauza aceasta, forţa de muncă o părăseşte şi suntem a 3-a ţară din Europa după rata de inactivitate. De aceea vom reduce impozitarea muncii preponderent pentru românii care lucrează pe salarii mici prin a institui regula că doar partea din salariu care depăşeşte un salariu minim este impozitată.
•  Facilitate fiscală pentru firmele care investesc în dezvoltarea profesională a angajaţilor—Firmele care investesc în formarea angajaţilor lor îi fac mai productivi şi le pot creşte salariile. Astfel, vom reduce contribuţia angajatorului atunci când cresc salariile din întreprinderea sa. 
•  Toleranţă zero pentru munca la negru şi la gri. 
• Asigurarea unui echilibru al condiţiilor de muncă şi salarizare între sectorul public şi cel privat şi optimizarea nivelului de personal necesar în sectorul public. 
• Flexibilizarea politicilor şi procedurilor legate de atragerea de talent din afara graniţelor, în special din diaspora. 
• Eliminarea birocraţiei pentru obţinerea primei de instalare—Acordarea acesteia sub forma de facilitate fiscală, inclusiv la întoarcerea din străinătate. 

În ceea ce priveşte „Creşterea gradului de independenţă financiară a cetăţenilor”, USR propune, printre altele  „dezvoltarea sistemului de pensii bazat pe contribuţia individuală, unde contul de pensie este proprietatea privată a beneficiarului“.

Acest obiectiv poate fi îndeplinit, potrivit USR, prin:

• Alocarea unei părţi mai mari din contribuţie către conturile individuale de pensie ale celor 7 milioane de contribuitori. 
• Dezvoltarea pieţei de capital astfel încât fondurile de pensii dar şi investitorii individuali să poată beneficia de creşterea economiei româneşti. Construirea infrastructurii necesare prin parteneriate public-private (PPP) şi prin gestionarea corecta a activelor şi companiilor statului. 
• Reforma legislaţiei şi administraţiei parteneriatelor public private. 
•  Reguli şi soluţii de utilizare a activelor statului. 
• Administrarea eficientă a companiilor aflate în subordinea administraţiei centrale şi locale.

Anticampaniile făcută de PNL şi PSD

Măsurile prezentate de PSD au fost contracarate încă de duminică de PNL, prin afirmaţiile actualului ministru de Finanţe, Florin Cîţu, care acuză fostul partid de guvernămând că reînvie OUG 114 (cea cu taxa pe lăcomie impusă băncilor şi altor sectoare importante din economie, precum comunicaţiile şi energia).

Cîţu susţine că PSD va introduce noi taxe după alegerile parlamentare, dar şi că va naţionaliza pensiile private, oprind contribuţiile la Pilonul II, bani cu care ar urma să-şi finanţeze programul de guvernare.

Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a afirmat că după alegeri PNL va face concedieri masive în rândul funcţionarilor publici şi a angajaţilor din companiile de stat, dar şi tăieri de lefuri.