Dragnea vrea să creeze un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, PNL are o iniţiativă similară. Cum funcţionează un astfel de fond în alte ţări

0
0
Norvegia are cel mai mare fond suveran din lume, fondul suveran din Arabia Saudită investeşte în Uber, cel din Singapore în retailerul Alibaba, iar fondul suveran al Qatarului are acţiuni la Volkswagen
Norvegia are cel mai mare fond suveran din lume, fondul suveran din Arabia Saudită investeşte în Uber, cel din Singapore în retailerul Alibaba, iar fondul suveran al Qatarului are acţiuni la Volkswagen

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că planul său economic include crearea unui fond suveran al României, o iniţiativă similară fiind adusă în discuţie recent şi de către PNL. Totuşi, în timp ce politicienii români văd acest gen de investiţii drept fonduri extra-bugetare care să finanţeze diverse proiecte publice, în alte state care au astfel de fonduri investiţiile sunt făcute în companii care produc bani şi cresc profiturile ţărilor respective.

„Planul nostru economic va crea locuri de muncă bine plătite în companii româneşţi şi va aduce mai mulţi români în clasa mijlocie. Proiectele privind crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi cel privind sprijinirea firmelor aflate la început, Start-up România, vor readuce la viaţa industria românească, vor dezvolta economia şi vor aduce aduce beneficii în toate regiunile din România“, arată Liviu Dragnea, pe pagina sa de Facebook. 

De asemenea, şi PNL susţine ideea unui fond suveran de investiţii. Mai mult, Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL a acuzat PSD că a furat ideea fondului suveran.

Cum se face prin alte părţi

Pe de altă parte, însă, în alte state care deţin astfel de fonduri suverane de investiţii situaţia este mult diferită faţă de România.

Norvegia are cel mai mare fond suveran din lume, cu active totale de 850 de miliarde de dolari. Acesta a fost alimentat cu veniturile din petrolul şi gazele naturale extrase din Marea Nordului, iar fondul, mai departe, le-a investit în alte ţări.

China Investment Corp este următoarea în top, cu active totale 813 miliarde de dolari, fondul suveran din emiratul Abu Dhabi (792 miliarde), Kuweit (592 miliarde), Arabia Saudită (582 miliarde), SAFE Investment Company din China (474 miliarde), Hong Kong (456 miliarde de dolari), Singapore (350 de miliarde) şi Qatar (335 miliarde de dolari).

Ideea de bază a acestor fonduri este că sunt alimentate de către stat cu o sumă de bani sau cu diverse active, iar mai departe acestea „pun la lucru“ banii respectivi pentru a produce şi mai mulţi. Atenţie, aceste fonduri nu construiesc şcoli sau spitale în sensul social, ci doar economic, fiind investiţii care să producă bani. De exemplu, acestea nu construiesc o autostradă doar ca să existe o autostradă, ci fac una doar dacă este cu taxă şi cu perspectivă reală de recuperare a banilor.

Investiţii profitabile, nu proiecte sociale

Astfel, fondul suveran al Norvegiei este cel mai mare acţionar de pe bursele europene, având deţineri inclusiv la companii din România, şi unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Marea Britanie. Un alt exemplu este fondul suveran din Qatar, care deţine 8,2% din gigantul minier Glencore şi 17% din grupul auto Volkswagen, fiind al treilea acţionar al concernului, după familia Piech-Porsche şi landul Saxonia Inferioară. De asemenea, fondul suveran al Bahrainului deţine 50% din constructorul de maşini sport McLaren. Concomitent, SAMA - autoritatea de investiţii din Arabia Saudită - a investit 3,5 miliarde de dolari în Uber, în vreme ce GIC şi Temasek - cele două fonduri suverane din Singapore - au achiziţionat recent pachete de acţiuni în valoare de un miliard de dolari la retailerul online Alibaba.

Mai departe, aceste fonduri pot vinde ulterior participaţiile sau şi le pot mări, fiind jucători economici activi.

Proiecte peste proiecte

În România există de mai mult timp tot felul de proiecte privind realizarea unui fond suveran. 

De altfel, România are deja Fondul Naţional de Dezvoltare, aflat la Ministerul Finanţelor, în care au fost depuşi banii obţinuţi de stat din privatizarea BCR şi a participaţiilor statului la Petrom, Distrigaz şi alte companii. Fondul în cauză avea 11 miliarde de lei şi din el trebuiau finanţate reactoarele de la Cernavodă. Însă banii au fost tocaţi în toamna anului 2008 în campania electorală.

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu voia şi el un astfel de fond suveran încă din 2009, dar el dorea ca fondul respectiv să participe la realizarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. A venit criza, iar acesta nu a fost creat.

Un alt fond utilizat pentru a finanţa proiecte preferenţiale a fost Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia premierului, prin care Emil Boc a finanţat mai multe proiecte locale în perioada când acesta a condus guvernul, dar acestea erau opace şi au fost criticate ca fiind alocate politic.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS) avea, de asemenea, un proiect de realizare a unui „fond industrial“ care să conţină pachetele de acţiuni pe care instituţia le mai deţine. Acesta ar fi trebuit apoi listat la bursă, însă nici acesta nu s-a realizat.

Concomitent, fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă, dorea în 2013 formarea unui fond suveran pentru investiţii în energie. Acesta urma să fie alimentat cu participaţiile minoritare ale statului din energie, precum pachetele de titluri ale statului la Petrom, fostele Distrigazuri, filialele Electrica privatizate etc. Acesta nu a mai fost format din cauza opoziţiei Ministerului Finanţelor, care ar fi pierdut dividendele care se varsă la buget de către companiile respective.

SAPE, noua încarnare

Pe de altă parte, odată cu listarea Electrica din 2014 statul a separat participaţiile minoritare de la filialele privatizate cu Enel sşi E.ON, iar acestea sunt grupate în Societatea de Administrare a Participaţiilor Statului (SAPE). Mai mult, aceasta a fost desemnată să participe din partea statului la fondul de investiţii energetice care trebuie construit cu grupul KMG International ca urmare a implementării Memorandumului Rompetrol.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite