Disparităţile dintre regiunile ţării se vor adânci şi în 2017. Ce decalaje sunt între veniturile românilor - INFOGRAFIE

0
0

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în regiunile bogate va creşte mai mult decât cel din zonele cu risc de sărăcie, iar salariile mari vor creşte mai mult decât cele mici, arată estimările oficiale.

Cei mai importanţi indicatori de paritate socială - Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor şi câştigul salarial - se vor situa şi în 2017 peste medie în regiunile bogate, respectiv sub medie în zonele sărace, reiese din datele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Două regiuni se situează mai sus de media naţională a PIB pe cap de locuitor: Bucureşti-Ilfov (cu 232,5%) şi Vest (cu 104,6%).

La polul opus, trei regiuni au un PIB/locuitor mai mic decât media naţională: Nord-Est Moldova (62,1%), Sud-Vest Oltenia (74,5%) şi Sud Muntenia (77,7%).

Maximul, de trei ori mai mare decât minimul

Potrivit ultimelor estimări ale Guvernului (anunţate la recenta rectificare bugetară), PIB-ul anului 2016 va fi de 757,03 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o medie naţională a PIB/locuitor de 38.233 de lei.

Astfel că maximul PIB/locuitor se regăseşte în Bucureşti-Ilfov (88.891 de lei), iar minimele - în Moldova (23.742 de lei) şi Oltenia (28.483 de lei).

Acest decalaj, în care maximul e de peste trei ori mai mare decât minimele, se va menţine şi chiar va creşte uşor în 2017, arată prognozele oficiale.

În ceea ce priveşte câştigul salarial, doar regiunea Bucureşti-Ilfov are valori peste medie (141,5%), celelalte regiuni consemnând între 84,6% din această medie (Nord-Est Moldova) şi 95% (Vest).

În 2017, potrivit Comisiei de Prognoză, Bucureştiul va urca la 142,1% din media câştigului salarial şi Vestul - la 95,1%, în timp ce în Moldova se va coborî la 84,2% din media naţională.

Ultima raportare - anunţată de Institutul Naţional de Statistică - arată un salariu mediu net de 2.078 de lei lunar în iunie 2016. Asta înseamnă un maxim de 2.940 de lei, ca medie în Bucureşti, faţă de un minim de 1.757 de lei, ca medie în Moldova, decalaj care, iată, este prognozat să crească în 2017.

Cauzele decalajelor au rămas neschimbate

Guvernul realizează încă din anii '90 studii şi strategii privind disparitatea dintre regiunile ţării, dar cauzele identificate în acea perioadă nu s-au schimbat până în prezent.

Spre exemplu, localizarea şi amploarea investiţiilor (străine, dar şi autohtone) a favorizat mai mult jumătatea vestică a ţării, iar infrastructura s-a dezvoltat mai mult în jumătatea de sud a ţării decât în cea de nord.

Rezultatul: regiunea Vest a beneficiat şi de investiţii (străine şi autohtone), dar şi de o dezvoltare a infrastructurii, mult superioare restului ţării, în timp ce în Nord-Est aproape că nu au venit nici investitorii, nici dezvoltările de infrastructură.

Iar consecinţele acestor evoluţii se văd în statisticile de azi şi, mai rău, în prognozele referitoare la viitorul apropiat.

Prăpastie între urban şi rural

Un alt fel de decalaj este întâlnit şi între zonele urbane şi mediul rural.

„Deşi România are o reţea urbană densă, multe centre urbane putând reprezenta potenţiali poli de creştere economică la nivel regional, există puţine legături economice între centrele urbane şi zonele înconjurătoare, deoarece modul lor de dezvoltare a fost conceput independent unul de altul.
De asemenea, sistemul de transport  urban nu este totdeauna propice întăririi  relaţiilor şi contactelor dintre judeţe“, se arată într-un studiu al Ministerului Finanţelor.

Ca rezultat, nici astăzi nu se poate spune că există o piaţă regională a forţei de muncă, ceea ce explică de ce un şoc pe piaţa muncii într-un oraş monoindustrial a condus deseori la migraţia forţei de muncă spre zonele rurale din acelaşi judeţ, unde desfăşoară o activitate de subzistenţă în ferme, sau spre Bucureşti.

„Migraţia spre alte centre urbane, de nivel superior, în cadrul aceleiaşi regiuni a fost mult mai mică“, mai arată documentul citat.

pib locuitor
Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri