De la salariu la startup. Ce trebuie să știi înainte să devii antreprenor

Tot mai mulți români își doresc să-și ia soarta profesională în propriile mâini și să facă pasul de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Libertatea de a decide pentru tine, promisiunea unor venituri mai mari și dorința de a construi „ceva al tău” sunt motive frecvente care alimentează această schimbare. 

Tot mai mulți români își doresc să devină antreprenori. Foto arhivă

Conform datelor oficiale, 7 din 10 români consideră antreprenoriatul motorul creșterii economice, iar ideea lansării unui start-up este tot mai prezentă în planurile lor de viitor. Mai mult, unu din doi români declară că ar renunța la statutul de angajat pentru a deveni antreprenor, dacă ar exista condiții propice. De asemenea, românii aflați la mijlocul carierei, după ce au acumulat 10-20 de ani de experiență profesională, sunt cei care, cel mai frecvent, fac pasul spre propriul business, cei mai mulți antreprenori din România având între 35 și 44 de ani.

Când este bine să începi: cât mai devreme sau după acumularea de experiență?

Fiecare opțiune vine cu avantaje și dezavantaje, a explicat pentru „Adevărul” consultantul de business, Florin Leucă. Cine începe o afacere la 20 și ceva de ani are, de regulă, o mai mare apetență pentru risc și capacitatea de a învăța din mers, a adăugat el, precizând că tinerii antreprenori au energie din plin, se adaptează rapid, stăpânesc noile tehnologii și nu au, de obicei, responsabilități familiale sau credite ipotecare care să-i facă reticenți.

În schimb, antreprenoriatul început după acumularea de experiență, la peste 30 sau 40 de ani, vine cu avantajul maturității, spune expertul. Un angajat care a lucrat o perioadă lungă într-un domeniu are cunoștințe aprofundate despre acea industrie, și-a format o rețea de contacte profesionale, a învățat din greșelile sale și alte altora și, poate cel mai important, a strâns capital financiar și reputațional. Toate aceste elemente cresc considerabil șansele de reușită ale unei afaceri.

Totuși, cercetările contrazic mitul „tânărului geniu” din garaj care are cele mai mari șanse de succes: vârsta medie a fondatorilor de afaceri de succes este în jur de 45 de ani, conform unei analize Harvard Business Review.

„Nu există o vârstă ,,magică” universal valabilă, dar există întrebări la care viitorul antreprenorul ar trebui să-și răspundă: Am suficiente cunoștințe în domeniu? Dispun de resurse financiare, umane și de o rețea de profesioniști? Îmi permit un eventual eșec? Am testat produsul/ serviciul în piață? Sunt clienții dispuși să plătească pentru ceea ce ofer? Dacă răspunsurile sunt pozitive, atunci momentul poate fi potrivit, indiferent dacă ai 25 sau 45 de ani.

Sunt antreprenori care iau decizia de a începe o afacere fără un plan de business, fără un buget bine stabilit și chiar fără să știe exact cine le vor fi clienții. Acești ,,săritori cu parașuta” ai mediului de afaceri mizează pe capacitatea lor de a se adapta din mers și de a găsi soluții pe parcurs. Realitatea, însă, este că o astfel de abordare echivalează de cele mai multe ori cu o rețetă pentru eșec. Este recomandat un echilibru: să nu amâni prea mult dacă ai o idee bună de afaceri pentru că piața se poate schimba, concurența ți-o poate lua înainte cu implementarea sau nevoia ar putea să dispară, dar nici să te arunci complet nepregătit în oceanul afacerilor, unde 9 din 10 startup-uri ajung să eșueze”, a explicat pentru „Adevărul” consultantul de business Florin Leucă.

Dacă în sectorul tehnologic mulți fondatori au sub 30 de ani, în domenii tradiționale (producție, servicii B2B) întâlnim frecvent antreprenori care și-au lansat business-ul după 35-40 de ani.

Condițiile ideale pentru a face pasul de la angajat la antreprenor

Trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor este o schimbare majoră de viață, care trebuie să fie planificată cu grijă. Pentru a face pasul spre antreprenoriat, românii ar trebui:

• să nu își dea demisia de la job înainte să testeze ideea de afacere pentru a vedea dacă apar vânzări sau nu

• să aibă o situație financiară stabilă (economii sau o sursă alternativă de venit, pentru a te întreține până când afacerea devine profitabilă, minimum 12 luni, ideal 24)

• să vină cu o idee de afacere viabilă testată măcar la scară mică

• să aleagă o piață cu potențial, eventual a unor clienți deja interesați

• să primească sprijin familial sau moral, dat fiind stresul implicat

„De principiu, tranziția de la statutul de angajat la cel de antreprenor nu ar trebui să fie una bruscă. Mulți antreprenori de succes și-au păstrat la început jobul de zi cu zi, lucrând la propria afacere dimineața, seara sau în weekend, până când aceasta a crescut suficient încât să le permită să demisioneze. O astfel de perioadă de tranziție poate fi solicitantă, practic vei munci dublu pentru o vreme, dar reduce considerabil riscul deoarece îți oferă ocazia să validezi ideea de business și să capeți încredere în afacerea ta fără presiunea imediată a lipsei de venit. Pentru mulți români care își doresc să înceapă o afacere, complexitatea procesului, de la validarea ideii de afaceri până la primele vânzări, poate fi descurajantă. Sprijinul unui consultant de afaceri poate face diferența dintre o lansare haotică, făcută după ureche și un început strategic, bine calibrat. În această etapă critică, expertiza unui profesionist reprezintă un accelerator de încredere și potențator de rezultate”, explică specialistul.

Ambiția este importantă, dar planificarea, păstrarea motivației intrinseci și răbdarea fac adesea diferența între cei care reușesc și cei care eșuează în perioada de tranziție.

Pentru o tranziție reușită către antreprenoriat, tot mai mulți români apelează la consultanți de business care îi ajută să înțeleagă ce tip de afacere li se potrivește și cum își pot monetiza cunoștințele. De asemenea, află cum să facă o planificare realistă, validează ideea de business pentru a evita investiții periculoase în concepte nevalidate, dar și primesc educație antreprenorială personalizată.

Românii ar trebui să urmeze o serie de pași esențiali:

• să știe foarte bine de ce vor să devină antreprenori și ce vor să obțină din antreprenoriat

• să întocmească un plan de afaceri sau măcar un plan financiar, analizând piața și concurența, calculând costurile și stabilind prețuri printr-o politică comercială

• să testeze produsul sau serviciul în mod pilot: freelancing ocazional, vânzări în cerc restrâns, pentru a ajusta conceptul înainte de a investi mult timp, energie și bani.

• să aibă un fond de siguranță – economii, parteneriat cu investitori sau accesarea unei linii de finanțare care să acopere cel puțin 12, ideal 24 de luni cheltuielile de trai și funcționare ale afacerii

• să opteze pentru mentorat, consultanță și învățare continuă – să discute cu alți antreprenori despre provocările comune, să participe la evenimente de networking pentru a-și extinde rețeaua și a găsi potențiali clienți, parteneri, furnizori. Experiența altora îi ajută pe viitorii antreprenori să evite greșeli costisitoare.

• să prioritizeze aspectele juridice și fiscale – este esențial să se informeze despre ce presupune deschiderea unei firme, care vor fi responsabilitățile juridice, ce taxe vor avea de plătit, ce obligații contabile vor avea. Un început bun este să consulte un avocat și un contabil pentru a-și pune la punct cadrul legal al afacerii.

Ce riscuri sunt atunci când trecem de la angajat la a fi antreprenor

Cine acționează instinctiv și neplanificat se supune unor riscuri majore. Fără un plan de afaceri solid, riscurile depășesc cu mult beneficiile antreprenoriatului. De asemenea, Ffără planificare financiară, există pericolul să subestimeze costurile și să rămână fără bani înainte ca afacerea să înceapă să producă venit.

„Atitudinea sau mindsetul contează enorm: tranziția la antreprenoriat cere o doză de disciplină, adaptabilitate și reziliență. Fostul angajat, obișnuit cu un program clar și sarcini delegate, devine brusc responsabil de toate aspectele afacerii sale. Organizarea timpului și motivația intrinsecă devin vitale, la fel și capacitatea de a învăța rapid. Tranziția de la angajat la antreprenor este o alegere curajoasă. Dar nu trebuie să fie o alegere care să te izoleze sau pe care să o duci singur. Când ai lângă tine un partener de gândire strategică și sprijin în implementare, procesul devine mai clar, mai eficient și mai sigur. Planificarea riguroasă rămâne un ingredient fundamental al succesului în afaceri, iar ignorarea ei poate transforma un vis frumos într-un coșmar financiar. Cu un plan bine gândit și pași mărunți, dar constanți, drumul de la angajat la antreprenor poate fi parcurs cu riscuri diminuate și șanse sporite de reușită”, a precizat pentru „Adevărul” Florin Leucă.

De ce eșuează unii

Antreprenoriatul este plin de provocări, iar competiția este dură: multe afaceri noi nu supraviețuiesc primilor ani. Cei care eșuează complet în afaceri sunt adesea aceia care fie nu au fost pregătiți pentru ce îi așteaptă, fie nu au știut să reacționeze la provocări. Mentalitatea joacă și ea un rol: unii renunță la primul obstacol major, pe când alții privesc eșecul ca pe o lecție și îl depășesc.

Cele mai întâlnite cauze ale eșecului în rândul celor care pornesc pe cont propriu sunt:

• Lipsa unei planificări adecvate: absența unui plan de afaceri poate fi fatală

• Gestionarea financiară necorespunzătoare: fie cheltuiesc impulsiv, fie nu investesc suficient unde contează

• Lipsa de cunoștințe și experiență în domeniu

• Inadaptabilitatea

• Marketing slab și neglijarea clienților

• Alegerea greșită a echipei sau partenerilor

Antreprenoriatul presupune riscuri semnificative, iar conform statisticile globale există o rată foarte mare de eșec a startup-urilor: 9 din 10 eșuează. Practic, doar aproximativ 10% dintre noile afaceri reușesc să reziste și să prospere pe termen lung.

În România, la finalul lui 2024, numărul companiilor aflate în dificultate severă (dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată) a atins circa 155.000 de firme, cu aproape 22.000 mai multe decât cu un an în urmă, cea mai proastă performanță din anii de după pandemie. Principalele motive sunt, după cum menționam: capitalizare insuficientă, probleme de cash flow, fiscalitate împovărătoare sau pur și simplu incapacitatea de a face față concurenței și condițiilor de piață.

Cu toate acestea, există și un aspect pozitiv: spiritul antreprenorilor români dă dovadă de o anumită reziliență. Conform raportului Global Entrepreneurship Monitor, rata de întrerupere a activității antreprenoriale în România este de doar 1% din populația adultă pe an, una dintre cele mai scăzute din Europa de Est. Acest indicator arată că, proporțional, mai puțini români care încep o afacere o și închid rapid, comparativ cu alte state.