De ce întreaga economie europeană depinde de alegerile din Germania
0
Primele alegeri naţioanle din Germania după izbucnirea crizei în Europa pot influenţa cursul întregii economii a Uniunii Europene. Germania este cea mai mare economie comunitară, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii şi, prin urmare, cea mai grea voce de la Bruxelles.
Coaliţia Creştin-Democrată (CDU) condusă de Angela Merkel cel mai probabil că va bifa o nouă reuşită, iar actualul cancelar va câştiga un nou mandat de patru ani la cârma Germaniei. Alegerile federale sunt însă de importanţă majoră nu doar pentru germani, iar rezultatul lor va influenţa fără îndoială traiectoria economiei europene.
Germania este cea mai mare economie din Uniunea Europeană, o forţă mondială din punctul de vedere al industriei manufacturiere şi al exporturilor. Statul are un Produs Intern Brut (PIB) în valoare de 2.700 de miliarde de dolari - adică o treime din PIB cumulat al tuturor statelor din zona euro. Ţara a câştigat influenţă datorită rolului de cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, fiind astfel şi principalul creditor din zona euro pentru toate statele care s-au împrumutat de urgenţă în timpul crizei - Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Cipru.
Totodată, Germania ocupă locul al doilea în grupul G7 din punctul de vedere a productivităţii - calculat în funcţie de PIB raportat la numărul de ore lucrate, fiind depăşită doar de Statele Unite ale Americii. Rata şomajului din Germania se situează la 5,3%, a doua cea mai scăzută din UE.
În al doilea trimestru al acestui an, ţara a înregistrat o creştere economică de 0,7%, reuşind să evite recesiunea care a ţinut captivă cea mai mare parte a zonei euro timp de un an şi jumătate.
Însă şi în cadrul celei mai performate economii europene există nemulţumiri. Unul dintre principalele puncte de pe platformele electorale ale candidaţilor a fost problema milioanelor de muncitori germani care abia îşi pot acoperi cheltuielile lunare din salarii. Social-democraţii au propus majorarea impozitelor, introducerea unui salariu minim pe economie şi limitarea contractelor temporare de muncă.
Din cauza politicii dure de austeritate impusă în schimbul acestor ajutoare financiare, Merkel a devenit chipul asociat cu criza în multe dintre aceste state, însă majoritatea nemţilor o sprijină şi cred că a administrat aşa cum trebuie criza.
În momentul de faţă, într-o perioadă de relativ calm pe pieţe şi oficial ieşită din recesiune, Europa trece printr-o uşoară relaxare a măsurilor de austeritate. Însă provocările rămân ridicate, mai ales că UE se confruntă cu o creştere economică „anemică”, o rată a şomajului aflată la cote record, pericolull unei „generaţii pierdute”, îmbătrânirea populaţiei şi datorii în creştere.
Grecia are nevoie de mai mult ajutor financiar, aşa cum s-a dezvăluit de curând, la fel şi Portugalia, care ar putea avea nevoie de un al doilea împrumut de urgenţă. În plus, progresul făcut la nivel comunitar pentru consolidarea sistemului bancar - un pas crucial pentru reluarea creditării încă îngheţate şi recâştigarea încrederii pe termen lung - a încetinit drastic.
Cu siguranţă că Germania va rămâne jucătorul principal în orice strategie comunitară de combatere a crizei, inclusiv în iniţiative precum înfiinţarea unei uniuni bancare şi o mai bună cooperare între statele din zona euro - inclusiv armonizarea cadrelor fiscale.
Însă este puţin probabil ca politicile europene dacă Merkel continuă să guverneze alături de colegii de alianţă, FDP. Aceasta în contextul în care social-democraţii din Germania au susţinut-o pe Merkel în toate iniţiativele, deşi oficial s-au opus politicii de austeritate.
CITEŞTE MAI MULT
Viitorul UE, în mâinile alegătorului german
Scrutinul parlamentar federal din Germania a stârnit o fascinaţie şi o aşteptare fără precedent în străinătate. Însă pentru partidele şi electoratul din Germania, rolul şi influenţa ţării lor în Europa sunt atât de bine cunoscute încât nici măcar nu reprezintă o temă principală în campania electorală, notează site-ul de ştiri Press Europ.
Germania, încă divizată în urnele de vot. Cum votează fostele state din RDG?
La aproape un sfert de secol de la reunificare, prezenţa la vot a statelor germane din fosta RDG a fost constant mai mică decât cele din Vest. În 2009, media naţională a prezenţei la vot a fost de 70.8%, cea mai scăzută din istoria democratică a ţării, însă, chiar şi aşa, fosta Germanie de Est înregistra o medie de 64.3%, anunţă publicaţia Der Spiegel.
Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora 06.00 GMT (09.00 ora României), în Germania pentru alegerile legislative care ar urma să o confirme pe Angela Merkel în funcţia de cancelar pentru alţi patru ani, relatează AFP.
Cum a transformat Merkel în vremuri de criză Uniunea Europeană
Cancelarul german Angela Merkel a navigat în ultimii patru ani cum a putut printre primejdiile ivite în cale din cauza crizei, reacţionând de la caz la caz. Din această cauză nu este îndrăgită peste tot în Europa.
Duminica ce poate schimba cursul Europei: de ce contează alegerile din Germania
Au trecut opt ani de când Angela Merkel a câştigat primul mandat în fruntea Cancelariei germane. Bătălia cu Schroeder a fost câştigată. La fel şi cea cu austeritatea. Germania are cea mai puternică economie din Europa şi este cel mai mare creditor al ţărilor de la periferia euro. PIB-ul său, în valoare de 2,7 trilioane de euro, înseamnă 30% din totalul zonei euro.
INFOGRAFIE Cum se votează nemţeşte. Rezultatul alegerilor, aşteptat în toată Europa
Votul din cea mai mare economie a Europei este aşteptat de toţi cetăţenii Uniunii, fiind un indicator clar pentru viitorul blocului comunitar, al zonei euro şi al economiei de pe vechiul continent.
Se încarcă comentariile...
