De ce costă atât de mult gazele în România, deşi Gazprom le-a scumpit mai puţin: de la greşelile statului la panică şi speculă

0
0
gaz gaze energei conducte gazoduct foto shutterstock

Preţul gazelor naturale a ajuns la populaţie cu 61% mai scump în ianuarie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului trecut (potrivit INS), deşi scumpirea practicată de Gazprom, principalul furnizor al Europei, a fost de mai puţin de jumătate din acest procent.

„Sunt şi cazuri în care consumatorii casnici au plătit facturi de 600 – 700% faţă de preţurile din ianuarie 2021. Dar media pentru consumatorul casnici este de 150 maximum 200% creştere în ianuarie a.c., faţă de ianuarie anul trecut”, a explicat pentru „Adevărul” Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Acesta a explicat că aceste scumpiri mai mici sunt cauzate de faptul că o mare parte din consumatorii casnici vor semna noi contracte cu furnizorii lor de gaze în lunile care urmează, având în vedere că vechile contracte vor expira.

„Vom vedea noi scumpiri ale gazelor naturale în perioada ce urmează, spre sfârşitul lunii februarie, în martie, cu un apogeu în luna aprilie, pentru că foarte mulţi consumatori casnici vor schimba contractele pe un alt preţ, cu atât mai mult cu cât nu există deocamdată noi reguli privind plafonarea preţurilor sau compensarea facturilor”, a precizat specialistul.

În ce priveşte factorii care au dus la aceste scumpiri accelerate a preţurilor gazelor naturale în România, expertul în energie a afirmat că, dincolo de factorii externi, sunt şi factori interni şi chiar momentele de panică şi speculă a furnizorilor.

„Factorii externi ar putea cumula circa 25% din scumpirea gazelor, la care s-ar adăuga factorii interni generaţi de acţiunile statului, plus alte 21 de procente din scumpire provocate de momentele de panică şi chiar speculă ale unor furnizori”, a explicat Dumitru Chisăliţă pentru „Adevărul”.

Cum a crescut preţul la gaze

Guvernul României în urmă cu 10 ani, aşa cum au făcut şi alte Guverne din Europa, s-a angajat să liberalizeze piaţa gazelor naturale. Anul 2020 a fost stabilit ca un an de finalizare a acestui proces.

Angajamentul României a fost de a liberaliza piaţa doar după ce timp de 8 ani, va derula 55 de programe de informare şi educare a consumatorilor, respectiv doar după ce va avea instituţii performante care să nu permită derapaje în piaţă, de tipul celor cu care se confruntă acum România. Dacă dereglementarea preţului s-a făcut conform calendarului, de consumator şi protejarea acestuia nu s-a ocupat nimeni.

Autorităţile publice, prin intervenţiile lor, prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, dar şi prin lipsa de intervenţie, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creştere cu cca.75% a preţului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). Pe lângă cauzele interne şi cauzele externe au influenţat preţurile gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creştere cu cca. 25% a preţului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). O altă contribuţie a creşterii preţurilor a venit din comportamentul unor furnizori care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici în primăvară şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri prin preţuri excessive şi din măsurile de recuperare a banilor de la stat ca diferenţă între preţul de achiziţie şi preţul plafona (apreciem că aceste cause au determinat o creştere cu 21% a preţului gazelor în perioada oct 20 – ian 22).

Astfel, cauzele nu ţin de piaţa liberă sau reglementată, exceptând cauzele externe de creştere a preţului, celelalte cauze au fost cauze care puteau fi eliminate dacă se dorea. 

Preţul mediu al gazelor marfă din România a început să crească începând cu luna octombrie 2020, GRP-ul (gas release programme o măsură legislativă) a făcut ca în toamna anului 2020, să apară o diferenţă falsă între cerere şi ofertă. În România sunt 2 momente importante în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie. În fiecare din aceste perioade falsa cerere indusă de actul normativ a făcut ca preţul gazelor să crească  Tot GRP a determinat în anul 2020 exporturi de circa 0,9 miliarde de metri cubi şi ulterior importuri în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii ale gazelor cu scopul de a determina consumatorii să accepte preţurile mari propuse de furnizori şi percepute ca fiind corecte în lipsa informaţiilor din piaţă. 

Graficul de mai sus arată că influenţa creşeterii preţului gazelor pe plan extern a apărut în România, începând cu luna iulie 2021 în România, până atunci cauzele creşterii preţului fiind exclusiv interne. Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională, s-a reflectat în România în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat în octombrie 2021, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că gazele importate în România în noiembrie au avut un preţ în scădere Tot pe grapfic se poate observa că a existat un moment de panică a furnizorilor care s-a manifestat în august -septembrie 2021 când practic orice cantitate apărea pe piaţă era foarte rapid vândută, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale. Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia - sau chiar înainte - că va exista o plafonare a preţului gazelor în România, au vândut gazele ieftine achiziţionate în primăvară pentru clienţii din portofoliu, la preţuri duble, marcând un profit important. Ulterior aceeaşi furnizori, rămaşi fără gaze naturale, au achiziţionat gaze din piaţă la preţuri mari. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând din nou, pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare în contractual cu clienţii lor, decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult valoarea preţului mediu de achiziţie, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat ca diferenţă între preţul mediu de achiziţie şi preţul plafonat, adică solicitarea de returnare a unor sume mai mari de bani de la stat. Pentru a se preîntâmpina aceste situaţii, una dintre cerinţele propuse în Planul de măsuri ale Asociaţiei Energia Inteligentă, aceea de a se face o separare între activităţile de furnizare en detail şi trading. Respectiv o firmă de furnizare en detail să nu poată facă şi trading. O ală cale de a diminua speculaţiile traderilor este prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor.

Concret cauzele creşterii preţurilor la gaze au fost:

a) Introducerea măsurii administrative de către autortăţi - Gas Release Program (GRP) care a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligaţi să nu vândă toate gazelle deţinute şi să determine creşterea preţului la gaze. 

b) Exporturile de gaze din România pe timp de vară au detreminat creşterea importurilor în România iarna.

Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la preţuri mai ridicate (difenţa între preţul gazelor importate şi cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% faţă de preţul cu care le am exportat).

c) Nepublicarea rapoartelor privind preţurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că preţurile unor produse marginale în piaţa sunt preţurile medii în piaţă şi a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor preţuri mari pe gaze achiziţionate, chiar dacă preţul mediu al gazelor achiziţionate în luna respective era mult mai mic. (Pretul mediu de achiziţie al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preţ nu a fost prezentat public şi s-a vehiculat ca preţul de achiziţie este cel cu care se tranzacţionau gazele în luna august 2021 pe BRM şi anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înţeles să accepte contracte de achiziţie de peste 220 lei/MWh)

d) Creşterea preturilor gazelor pe plan european. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare şi ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor ţări europene şi o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creşterii preţului la gaze, inclusiv a gazelor achiziţionate pe termen scurt care intrau în România. Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani,  a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la graniţa cu Ungaria. Un punct insuficient ca şi capacitate de import care să asigure cantităţile de gaze pentru cererea din România, dar şi un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preţ mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. 

e) Panica furnizorilor, de creştere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, a determinat un comportament în care furnizorii achiziţionau orice cantitate de gaze şi la orice nivel de preţ, gaze care ulterior au fost vândute la preţuri mai mari decât preţurile de achiziţie.

f) Speculaţii ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piaţă impunând preţuri mari şi clauze contractuale păguboase consumatorilor.

g) Plafonarea preţului la gaze la un nivel de 1,8 faţă de nivelul existent la acel moment în piaţă. Astfel plafonarea a avut un efect foarte important, a determinat, conform site-ului ANRE, creşterea preţului gazelor ofertate pe piaţă de la un nivel de minim 220 lei/MWh la un nivel de minim 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 şi de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022.

O analiză a modului în care a crescut preţul mediu al gazelor la consumatorul casnic în ultimii 3 ani şi prognozele AEI pentru 2022 arată direcţia dezastruoasă spre care ne îndreptăm. Propunerea exclusivă de a reduce TVA de la 19% la 5% aduce un preţ la consumatorul casnic care va fi dublu faţă de anul 2020. 

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor:

reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti – măsură care va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească şi să cuprindă şi consumatorii noncasnici, astfel încât mai multe persoane să fie protejate (în fapt înlocuirea actualei formule de compensare cu o formulă de ajutorare clară a persoanelor fizice şi juridice care sunt în situaţii critice). 

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori.

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare de preţ, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

De asemenea propunerile Asociaţie solicită o intervenţie mult mai dinamică a organelor de control. Organele de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. Din păcate, deşi se ştiu care sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori să aibă un astfel de comportament şi aşa ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile piaţa, din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă. 

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite