De ce a ajuns lenea sport naţional în România

Stimulentele financiare acordate deopotrivă firmelor şi viitorilor angajaţi par să nu-i determine pe români să-şi caute de lucru: în primele şapte luni, dintre cele aproape un milion de locuri vacante, puţin peste 170.000 s-au ocupat.

În ciuda numeroaselor facilităţi financiare acordate firmelor care angajează şomeri, absolvenţi sau ucenici, românii nu se înghesuie să-şi caute un loc de muncă. În primele şapte luni, doar 170.643 de persoane au fost încadrate prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, susţine ANOFM, ceea ce înseamnă circa 17% din necesarul la nivel naţional, estimat de minisrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, la aproximativ 1 milion de locuri de muncă.

Potrivit ANOFM, din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 iulie 2018, 60.720 au peste 45 de ani, 45.688 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 37.272 au între 25 şi 35 de ani, iar 26.963 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 13.944 tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională).

Cele mai multe persoane încadrate sunt de sex masculin (98.867), numărul femeilor fiind de 71.776. În funcţie de rezidenţă, cei mai mulţi angajaţi în perioada de referinţă, 92.166, provin din mediul urban, iar 78.477 persoane sunt din mediul rural. 

Nivelul de pregătire al persoanelor care şi-au găsit un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (51.926), profesionale (40.866), gimnaziale (39.257), 16.335 fiind cu studii universitare. 

Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că judeţul Timiş ocupă primul loc (12.780), urmat de Bucureşti (12.410), Suceava (11.018), Neamţ (8.365) şi Iaşi (7.234). 

Un român din cinci, apt de muncă, nu a muncit niciodată

Tensiunea de pe piaţa muncii se acutizează pe fondul scăderii populaţiei apte de muncă, lucru recunoscut recent chiar de Banca Naţională a României (BNR). În aceste condiţii, o persoană din cinci nu a muncit nici măcar o dată, deşi are vârsta necesară, potrivit unei anchete a Institutului Naţional de Statistică (INS). 

Din datele oficiale reiese că în cazul femeilor, de exemplu, una din patru a preferat să stea acasă, lucru care defavorizează economia, punând presiune pe piaţa muncii şi pe buget, dacă luăm în considerare ajutoarele sociale. 

Mare parte dintre persoanele care nu au muncit, nici nu îşi caută un job, astfel că nu se află în rapoartele oficiale privind şomajul şi trăiesc cu ajutoare sociale.

BNR: 4 milioane de români nu vor să muncească

Un studiu publicat de banca centrală la sfârşitul anului trecut arăta că în România există circa patru milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani care, deşi, sunt în vârstă de muncă, nu au şi nici nu caută un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate pe cont propriu.

Studiul arată că doar 10% dintre aceste persoane ar fi disponibile să muncească, deşi nu caută o slujbă, iar 50% trăiesc în mediul rural. De asemenea, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale şi postliceale sau o şcoală profesională, pe ambele categorii oferta de muncă fiind deja excedentară. Mai exact, jumătate din cele patru milioane de persoane "activează" oricum pe un tronson de personal care se confruntă cu excedent de forţă de muncă de circa trei ani.

„Avem un număr crescut de salariaţi, dar şi o tensionare a pieţei muncii. Avem excedent de forţă de muncă la primar-gimnazial, deci forţă de muncă mai puţin pregătită, şi un excedent la această categorie în creştere. În schimb, avem deficit de forţă de muncă cu studii înalte", a precizat guvernatorul BNR. 

Ajutoarele sociale 

Potrivit statisticii, aproape 20% din populaţia aptă de muncă nu a lucrat vreodată şi, excluzând tinerii care fac studii, mulţi primesc ajutoare sociale.

De exemplu, în primul trimestru din acest an 219.252 de familii au beneficiat de venitul minim garantat, primind în total o sumă de 182.440.294 lei, potrivit datelor Ministerului Muncii. 

Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000 de familii) au fost Iaşi, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Bacău, Buzău şi Dolj. În funcţie de numărul persoanelor dintr-o familie, ajutorul poate depăşi 500 lei. Pe lângă acest ajutor social, mai sunt şi altele, precum cel pentru încălzire, care poate fi de câteva sute de lei. 

Unele familii din mediul rural trăiesc şi de pe urma alocaţiei pentru susţinerea familiei (peste 242.000) şi a alocaţiilor pe care le primesc copiii (peste 3,6 milioane beneficiari). 

Statul acordă stimulente de angajare de zeci de mii de lei

Firmele care angajează personal din rândul şomerilor, precum şi absolvenţii şi şomerii care se încadrează în muncă pot accesa bani de la stat sub diverse forme: primă de instalare, primă de inserţie, primă de activare sau primă de încadrare. 

Astfel, societăţile care angajează ucenici pot primi de la stat 2.250 de lei pe lună pentru fiecare nou angajat, subvenţia putând fi acordată pe o perioadă cuprinsă între 12 şi 36 de luni, în funcţie de specializarea postului. Pentru a beneficia de aceste facilităţi, angajatorul trebuie doar să încheie cu ANOFM (sau agenţiile judeţene) o convenţie, menţionând că vrea să angajeze ucenici.

În cazul celor care vor să se încadreze ca ucenici, aceştia trebuie doar să înainteze către agenţia teritorială de muncă o cerere pentru a fi prinşi în program.

Prime de instalare de 12.500 de lei 

Un alt stimulent este acordat persoanelor care se angajează la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de casă şi sunt nevoiţi să se mute. Prima de instalare, în valoare de 12.500 lei, se acordă însă doar celor care se mută în localităţi trecute în Planul naţional de mobilitate, care cuprinde însă numai 69 de localităţi din întreaga ţară.

Pe de altă parte, şomerii care se angajează la mai mult de 15 kilometri faţă de localitatea de domiciliu pot beneficia de o primă de încadrare, adică li se decontează transportul de la domiciliu la locul de muncă, dar nu mai mult de 55 de lei pe zi. Prima de încadrare se acordă pentru 12 luni.

Prima de activare pentru şomeri de 1.000 lei

O altă facilitate financiară de care pot beneficia cei care se angajează este prima de activare. De aceasta beneficiază însă doar şomerii care nu primesc niciun fel de indemnizaţie de la stat, care s-au înregistrat în evidenţele ANOFM de cel puţin 30 de zile şi se angajează pe o perioadă mai mare de trei luni.

Prima de activare de 1.000 de lei se acordă în două tranşe, jumătate la angajare şi jumătate la finalul primelor trei luni de muncă.

Şi şomerii indemnizaţi primesc facilităţi financiare în cazul în care se angajează pe perioadă nedeterminată, cu program normal de muncă. Aceştia vor beneficia, pe lângă salariul plătit de angajator, şi de o indemnizaţie de 30% din indemnizaţia de şomaj pe care ar fi primit-o până la sfârşitul perioadei legale, dacă ar fi rămas şomer.

Prima de inserţie de 1.500 de lei pentru absolvenţi 

Statul acordă şi o primă de inserţie de 1.500 de lei pentru absolvenţii care în termen de 60 de zile de la data absolvirii se adresează instituţiei amintite în vederea medierii pentru un loc de muncă şi se şi angajează după acea mediere, cu program normal de lucru (8 ore pe zi) şi pentru o perioadă mai mare de 12 luni. 

Prima de inserţie se acordă în două tranşe: jumătate la data angajării şi cealaltă jumătate la 12 luni de la angajare.