Cum se mai pot împrumuta judeţele şi oraşele României. Baronii locali au depăşit limita de îndatorare

Datoria tuturor oraşelor reşedinţă de judeţ şi a judeţelor se ridică la 1,3 miliarde de euro

Unu din cinci consilii judeţene nu ar mai putea angaja credite rambursabile în acest an, întrucât a trecut de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege, limită depăşită doar de unu din zece oraşe reşedinţă de judeţ, deşi sumele atrase de cele din urmă sunt mai mari, reiese din datele Ministerului Finanţelor.

Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanţelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un număr de patru oraşe reşedinţă de judeţ şi opt consilii judeţene au depăşit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi.
Soldul creditelor contractate direct de de cele 41 de judeţe şi 40 de reşedinţe de judeţ se ridica, la sfârşitul anului trecut, la 5,8 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro).

Judeţele care nu mai pot lua bani

Datele Finanţelor arată că la nivelul anului 2013 nu ar mai avea posibilitatea să atragă împrumuturi rambursabile consiliile judeţene din Teleorman - sold credite directe în decembrie 2012 - 78,58 milioane lei (grad de îndatorare - 50,33%) Bacău - 74,43 milioane lei (49,62%), Caraş-Severin - 59,98 milioane lei (172,93%), Covasna - zero credite directe (134,91%), Dâmboviţa - 150,83 milioane lei (62,36%), Olt - 38,57 milioane lei (39,63%), Sibiu - 88,25 milioane lei (29,99%) şi Vrancea - 35,27 milioane lei (30%).

În cazul oraşelor sau consiliilor judeţene în care soldul creditelor este zero, gradul de îndatorare provine exclusiv din garanţiile acordate. Documentul Finanţelor nu prezintă distinct sumele aferente garanţiilor acordate de autorităţile locale, ci doar soldul creditelor atrase direct.

Oraşele care nu mai pot lua bani

Peste limita de 30% se situează şi oraşele reşedinţă de judeţ Botoşani - sold credite 67,47 milioane lei (106,76% grad de îndatorare), Constanţa - zero credite directe (37,76%), Piatra Neamţ -240,88 milioane lei (53,54%) şi Slatina - 99,57 milioane lei (30,71%).

Oraşele care pot lua bani şi gradul lor de îndatorare

Cele mai multe oraşe reşedinţă de judeţ înregistrează la nivelul acestui an un grad mic de îndatorare, care le permite în continuare să se acceseze finanţări rambursabile sau să garanteze anumite împrumuturi.
În această categorie se înscriu Alba Iulia - sold credite 60,85 milioane lei (3,97%), Arad -111,18 milioane lei (12,93%), Piteşti - 8,17 milioane lei (5,68%), Oradea - 198,3 milioane lei (21,81%), Bistriţa - 29,75 milioane lei (4,83%), Brăila - zero, Braşov -162 milioane lei (13,47%), Buzău-15,14 milioane lei (5,71%), Călăraşi - 5,28 milioane lei (4%), Cluj Napoca - 302 milioane lei (13,05%), Sfântu-Gheorghe - 12,89 milioane lei (13,68%), Târgovişte - 15,8 milioane lei (9,91%), Craiova - 104,48 (8,28%), Galaţi - 51,09 (9,69%), Târgu-Jiu - 31,89 milioane lei (7,12%), Miercurea Ciuc - zero, Deva - 79,91 milioane lei (21,62%), Iaşi - 341,51 milioane lei (24,15%), Baia Mare - 44,76 milioane lei (8%), Drobeta Turnu-Severin - 104,55 milioane lei (19,54%), Târgu Mureş - 122,72 milioane lei (14,57%), Ploieşti - 243,37 milioane lei (18,89%), Zalău - 66,51 milioane lei (15,56%), Satu Mare - 113,95 milioane lei (17,29%), Sibiu - 172,46 milioane lei (20,23%), Suceava - 58,77 milioane lei (16,55%), Alexandria - 34,52 milioane lei (22,23%), Timişoara - 231 milioane lei (20,29%), Tulcea - 15,15 milioane lei (2,85%), Râmnicu-Vâlcea - 49,98 milioane lei (16,72%), Vaslui - 23,8 milioane lei (7,1%), Focşani - 34,61 milioane lei (12,08%).

Judeţele care pot lua bani şi gradul lor de îndatorare

Deşi într-o proporţie mai mică decât în cazul reşedinţelor de judeţ, majoritatea consiliilor judeţene înregistrează un grad redus de îndatorare.
Astfel, 30 de consilii judeţene au un serviciu al datoriei în acest an sub 30% din veniturile luate în calcul: Alba - 57,99 milioane lei (19,33%), Arad - 72,03 milioane lei (14,86%), Bacău - 78,1 milioane lei (10,83%), Bihor -78,10 milioane lei (10,83%), Bistriţa-Năsăud - zero milioane lei credit direct ( 18,29%), Botoşani - 57,85 milioane lei (16,62%), Brăila zero, Braşov -149,2 milioane lei (21,75%), Buzău - 17,43 milioane lei (8,74%), Călăraşi - 28,46 milioane lei (11,34%), Cluj - zero, Constanţa - 48,17 milioane lei (12,73%), Dolj - 43,25 milioane lei (7,81%), Galaţi - zero, Gorj - 44,38 milioane lei (14,31%), Harghita - 30,65 milioane lei (14,3%), Hunedoara - 46,56 milioane lei (10,95%), Iaşi - zero, Ilfov 73,94% (15,68%), Maramureş - zero, Mehedinţi - 35 milioane lei (23,19%), Mureş - 13,49 milioane lei (3,45%), Neamţ - 45,67 milioane lei (15,27%), Prahova - 153,88 milioane lei (21,09%), Sălaj - zero, Satu Mare - 76,77 milioane lei (19,65%), Suceava - 23,72 milioane lei (17,4%), Timiş - 89,71 milioane lei (10,3%), Vâlcea - 32,03 milioane lei (21,26%) şi Vaslui - 84,3 milioane lei (20,05).

Oraşele care pot lua doar bani puţini

La nivelul reşedinţelor de judeţ, un grad de îndatorare între 25 şi 30% au consemnat Bacău - 198,37 milioane lei sol decembrie 2012 (27,04% grad de îndatorare), Reşiţa - 82,94 milioane lei (28,26%), Giurgiu - 79,36 milioane lei (26,89%) şi Slobozia - 42,69 milioane lei (26,43%). Aceste oraşe au o marjă redusă de finanţare, plasându-se foarte aproape de pragul de 30% grad de îndatorare.

Judeţele care pot lua doar bani puţini

Între 25 şi 30% grad de îndatorare înregistrează judeţele Argeş - 99,19 milioane lei (29,64%), Ialomiţa - 17,1 milioane lei (26,25%) şi Tulcea - 31,01 milioane lei (27,9%).
Gradul de îndatorare aferent anului 2013 a fost determinat de respectivele autorităţi locale în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data ultimei solicitări de autorizare a contractării sau garantării unei finanţări rambursabile. Documentul face referire la cereri de autorizare care sunt datate din 2006 până în prezent.
În aceste condiţii, relevanţa datelor este relativă pentru comparaţia dintre un grad de îndatorare şi altul, atât din punct de vedere al evoluţiei veniturilor la un nivel general al autorităţilor locale, cât şi al modului de calcul.

Cum se calculează gradul de îndatorare

Documentul semnat de ministrul Liviu Voinea aminteşte că gradul de îndatorare se calculează pe perioada derulării finanţării rambursabile pentru a cărei contractare sau garantare se solicită autorizarea, ca pondere a serviciului anual al datoriei publice (rate scadente capital dobânzi şi comisioane) aferent atât finanţărilor rambursabile aflate în derulare, cât şi cele pentru care se solicită rambursarea, în media aritmetică a veniturilor proprii ale respectivului buget local, realizate în ultimii trei ani anteriori anului în care se solicită rambursarea.

Situaţia prezentată în documente reflectă soldul datoriei publice locale directe la 31 decembrie 2012, defalcat pe fiecare judeţ şi municipiu reşedinţă de judeţ, şi a fost întocmită pe baza datelor raportate Ministerului Finanţelor de către autorităţile publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe contractate direct de fiecare judeţ, prin consiliul judeţean, şi fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.
"Conform legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru realitatea, corectitudinea şi exactitatea datelor privind datoria publică locală, care stau la baza înregistrărilor făcute de MFP, revine furnizorilor de informaţii", se arată în document.
Mai mult, Ministerul Finanţelor aminteşete că primăriile şi consiliile judeţene au obligaţia legală ca pe întreaga durată a serviciului datoriei publice să posteze pe pagina de internet a autorităţii administrativ-teritoriale gradul de îndatorare a respectivei unităţi, care se actualizează în prima decadă a fiecărui trimestru pentru trimestrul expirat.

Limitele îndatorării

Potrivit legislaţiei, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.