Cum s-au schimbat modificările Codului Fiscal. Ciucă: Eliminăm excepţiile şi asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că modificările aduse Codului Fiscal vor fi aprobate în şedinţa de vineri a Guvernului şi că Executivul a făcut tot ce a depins de el pentru eliminarea excepţiilor din acest act normativ, dar şi pentru a asigura mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate.

Ciucă a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că pentru modificarea Codului Fiscal a dorit să aibă discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele şi sindicatele, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. 

“Este o şedinţă în care adoptăm acte normative foarte importante, primul dintre ele fiind ordonanţa de modificare a Codului Fiscal. Domnule ministru, am înţeles că avem tot procesul finalizat. Am dorit încă de la început să avem un dialog atât cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele. Acest dialog s-a derulat imediat după publicarea textului Ordonanţei în transparenţă publică şi, desigur, am avut dialog cu instituţiile internaţionale de specialitate, cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar, cu toţi cei care au putut să ne sprijine în demersul nostru.

Prin măsurile pe care urmează să le stabilim în această ordonanţă de urgenţă, am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât, pe de o parte, să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate, pentru a putea să continuăm încurajarea investiţiilor în economia românească”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Cum s-au schimbat modificările aduse Codului Fiscal

Ministerul Finanţelor a publicat miercuri, după consultările cu mediul de afaceri şi sindicatele, lista actualizată a principalelor schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023. Printre cele mai importante modificări sunt amânarea eliminării impozitului specific până anul viitor .

Impactul bugetar estimat al noilor măsuri a fost revizuit în jos, la 1,19 miliarde lei în plus în 2022, de la 2,2 miliarde lei anterior, şi la 10,5 miliarde lei în plus în 2023, de la 13,4 miliarde lei anterior.

- Impozitul pe proprietate. Se propune impozitarea la valoarea reală, iar în cazul în care impozitul ar fi mai mic decât este calculat în prezent sau valoarea reală nu este cunoscută se propune creşterea cotei de impozitare de la 0,08% la 0,1%.

Conform calculelor „Adevărul” impozitul pe locuinţe, raportat la valoarea reală, ar creşte de 4 ori sau cu numai 25% faţă de cât este în prezent în cazul în care se păstrează aceeaşi modalitate de calcul ca în prezent, majorându-se însă cota de impozitare de la 0,08%, cât este în prezent, la 1%.

Concret, se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidenţiale/nerezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, astfel:

a) în cazul clădirilor rezidenţiale cota de impozitare de impozitare să fie de minimum 0,1%,

b) în cazul clădirilor nerezidenţiale cota de impozitare de impozitare să fie de minimum 0.5%

De asemenea, se propune ca în situaţia în care Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România nu conţin informaţii despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale sau valorile sunt mai mici decât cele stabilite conform Codului fiscal în vigoare la 31 decembrie 2022 la calculul impozitului pe clădiri să se aplice următoarele reguli:

a) în cazul unei clădiri rezidenţiale, impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457, din Codul fiscal, în vigoare la data 31 decembrie 2022.

b) în cazul unei clădiri nerezidenţiale , impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrată în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022.

Se propune ca informaţiile cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, să se publice pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării , Lucrărilor Publice şi

Administraţiei.

- Impozitul specific va fi eliminat abia de la 1 ianuarie 2023, măsura fiind amânată de la 1 august 2022.

Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

-  Impozitul pe dividende: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

Mai precis, impozitul pe dividende creşte de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor.

- Creşte TVA la băuturi cu zahăr şi bere fără alcool, de la 9% la 19%: Măsurile rămân neschimbate faţă de primul proiect.

Astfel, se vor exclude din sfera de aplicare a facilităţii cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepţia prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, şi băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate. Astfel, pentru aceste produse se va aplica TVA de 19%.

Totodată, se va aplica aceeaşi cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

Măsurile se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2023.

- TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe doar o singură dată: Măsurile rămân neschimbate faţă de primul proiect.

Ministerul Finanţelor propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Totodată, propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

- Scade plafonul până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

Ministerul Finanţelor propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

- Creşte acciza la ţigări: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

Ministerul Finanţelor propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete.

Ministerul propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

- PFA. Scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

Astfel, plafonul până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative.

- Plafon de venit neimpozabil pentru beneficii: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiţii prevăzute de lege;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

- Se revizuiesc deducerile: Prevederile iniţiale rămân neschimbate.

Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală cuprinde: – deducerea personală de bază; – deducerea personală suplimentară, şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depăşesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

– 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;

– 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinţi, în cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, acesta are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator şi să prezinte o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.