Cum poate Guvernul să evite colapsul de încredere. Pachetul fiscal vine cu riscuri psihologice și economice, avertizează antreprenorii

Pentru antreprenori, impactul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvern nu ține doar de cifre, ci de lipsa de încredere în eficiența statului. Oamenii de afaceri Voicu Oprean și Daniel Truică atrag atenția că mediul privat resimte presiunea fiscală ca pe un dezechilibru între ceea ce li se cere și modul în care funcționează sistemul public.  

Foto: Shutterstock

Statul e în fața unui test de credibilitate

„Impactul major nu vine doar din noile taxe sau reduceri de cheltuieli, ci din efectul de încredere, sau lipsa acesteia, între stat și contribuabili. Orice reformă fiscală serioasă ar trebui să fie dublată de un angajament clar pentru eficientizarea aparatului public: digitalizare accelerată, transparență în cheltuirea banului public, debirocratizare și profesionalizare. Dacă acest echilibru se păstrează, măsurile pot fi tolerate și chiar susținute de mediul privat. Dacă nu, atunci riscăm o ruptură profundă”, a explicat, pentru Adevărul, antreprenorul Voicu Oprean, CEO lal Arobs Transilvania Software, un furnizor global de soluţii IT şi software personalizat, cu venituri de sute de milioane de lei.

El subliniază că „cel mai vizibil impact va fi în plan psihologic și decizional”. Companiile ar putea reevalua modul în care își alocă resursele și planurile de investiții sau chiar prezența locală. „Vedem deja discuții reale despre relocarea firmelor sau a activităților economice către jurisdicții mai prietenoase fiscal, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau chiar Republica Moldova, țări care oferă o fiscalitate mai predictibilă și o relație mai echilibrată între stat și antreprenori”, adaugă acesta.

Pe termen scurt, mai spune Voicu Oprean, presiunea va fi vizibilă în consum și în costuri operaționale. „Dar în profunzime, cel mai mare impact se va resimți în capacitatea antreprenorilor de a avea încredere că România este un mediu în care merită să construiești. Dacă statul continuă să funcționeze greoi și neperformant, dar cere mai mult de la cei care produc valoare, atunci orice ajustare fiscală, oricât de tehnic justificată, va fi percepută ca nedreaptă. În fond, măsurile anunțate reprezintă un test de credibilitate. Nu doar pentru Guvern, ci pentru statul român în ansamblu. Dacă vor fi urmate de reforme reale și coerente, pot crea un cadru sănătos. Dacă nu, riscăm nu doar stagnare economică, ci și migrarea capitalului românesc în alte ecosisteme mai previzibile”, explică antreprenorul.

Evaziunea fiscală reflectă lipsa de încredere

La rândul său, Daniel Truică, CEO-ul agenției de turism Vola.ro, avertizează: „Cel mai mare impact pe care îl văd este unul psihologic, la nivel de încredere al contribuabililor, oameni și companii private, în eficiența statului român”.

Acesta atrage atenția și asupra riscului de adâncire a evaziunii fiscale: „Aș merge mai departe prin a zice că putem să ne așteptăm la o adâncire a evaziunii fiscale care ar trebui privită de către guvern din unghiul corect: evaziunea fiscală este și o formă de protest față de un aparat de stat supradimensionat, incapabil să se reformeze și să se eficientizeze. Am o opinie relativ bună față de dl. Bolojan, însă cele două mari partide (și mai ales unul din ele) par incapabile să înțeleagă gravitatea momentului. Când o companie privată își dă seama că trebuie să își reducă pierderile și că dobânzile la împrumuturile luate sunt pe cale să o îngroape, va acționa rapid și ferm pentru a-și reduce cheltuielile. Așteptarea fundamentală a românilor este ca și statul să procedeze la fel, însă acum această așteptare este încălcată, nu știu dacă dl. Bolojan își dă seama. În rest, să discutăm despre impactul creșterii de TVA versus al creșterii impozitului pe dividende mi se pare pur și simplu fără utilitate. Repet, impactul fundamental este la nivel de încredere”.

Statul ignoră așteptările mediului privat

Daniel Truică menționează că „mediul privat, cel curat și fără contracte cu statul, va continua să facă ceea ce a făcut și până acum: va construi mai departe România, cu TVA de 19% sau de 21%”.

El mai spune că ignorarea cererii clare a contribuabililor, reducerea cheltuielilor statului, poate avea consecințe pe termen lung: „Mi-e teamă că răul provocat acum, prin ignorarea dorinței românilor de a începe cu reducerea cheltuielilor statului, va fi greu de reparat mai târziu”, adaugă el.

De asemenea, Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație Norofert susține că un climat economic stabil și un rating de țară predictibil sunt două lucruri esențiale pentru stimularea investițiilor și asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în România. „În acest context, salutăm intenția Guvernului de a aduce stabilitate printr-un plan de măsuri, de eficientiza cheltuielile și de a aduce mai multă responsabilitate în administrarea bugetului public. Cu toate acestea, considerăm că este nevoie de o abordare strategică, în care politicile fiscale să fie calibrate în funcție de specificul fiecărui sector și gândite în dialog cu mediul de afaceri”, punctează acesta.

Fermierii, presați din toate direcțiile: „Lipsa lichidității rămâne una dintre cele mai presante probleme”

Pentru companiile românești din agricultură, adaugă Vlad Popescu, măsurile fiscale anunțate vin într-un moment de vulnerabilitate accentuată. „Sectorul agricol traversează deja o perioadă dificilă, marcată de inflație, dobânzi ridicate, secetă prelungită în ultimii trei ani și instabilitate generată de contextul regional. Lipsa lichidității rămâne una dintre cele mai presante probleme pentru fermieri și pentru întregul lanț de distribuție de inputuri. Modificările propuse privind majorarea TVA (inclusiv pentru apă destinată irigațiilor, semințe și îngrășăminte), alături de creșterea accizelor la carburanți, vin cu impact direct în costurile de producție și riscă să afecteze capacitatea fermierilor de a-și continua activitatea. Aceste măsuri vor avea un efect în cascadă, cu implicații asupra prețurilor produselor agricole și competitivității întregului sector”, spune el.

În plus, contextul este agravat de nivelul ridicat de îndatorare în agricultură, care a ajuns la un nivel record. „Iar ordonanțele de urgență din toamna lui 2024 nu au făcut decât să prelungească o situație deja dificilă pentru unii fermieri. Data de 1 august 2025 este data limită pentru scutirea de la executare a fermierilor care nu și-au îndeplinit obligațiile față de bănci și distribuitori și lipsa unor soluții structurale poate conduce la un val de insolvențe în lanțul agroalimentar românesc”, conform spuselor sale. 

„Reformele trebuie să stimuleze investițiile, nu să le descurajeze, și să creeze condiții reale pentru dezvoltare sustenabilă, inclusiv prin susținerea producției locale de inputuri și a programelor de cercetare și inovare. (...) Credem că investițiile, indiferent de moment, vor genera oportunități de creștere, și în ultimii ani am investit constant, inclusiv într-un laborator de cercetare și multiplicare microorganisme pentru a susține adopția inputurilor ecologice în agricultură și reducerea considerabilă a cantităților de pesticide care trebuie aplicate în culturi. Produsele finite rezultate din activitatea de cercetare și multiplicare a laboratorului sunt proiectate să răspundă nevoilor variate ale comunității agricole și astfel sprijinim și dezvoltarea unui brand românesc în piețele internaționale”, concluzionează Vlad Popescu.