Cum au influențat schimbările climatice munca agricultorilor

Modificările climatice și temperaturile ridicate au determinat fermierii să dezvolte și să implementeze noi tehnologii, iar inteligența artificială (IA) pare să se apropie de arături cu pași tot mai repezi.

Cum au influențat schimbările climatice munca agricultorilor

Alin Luculeasa, un tânăr fermier din Vaslui, premiat la Bruxelles în anul 2022 pentru cea mai digitalizată fermă, susține că agricultura și inteligența artificială ar trebui să meargă mână în mână. El susține că a propus politici publice alături se colegii săi din cadrul programului AgroInovator, care să revoluționeze digitalizarea în agricultură, deoarece schimbările climatice nu pot fi combătute altfel.

Tânărul de 30 de ani deține o fermă, care a pus bazele revoluționării sistemului agricol românesc și la nivel mondial. „În ferma noastră din Vaslui, ne-am demonstrat că digitalizarea este soluția pentru o agricultură performantă. Constrânși de condițiile climatice severe am fertilizat variabil folosindu-ne de o hartă satelitară. Am avut creșteri de producție de până la 25%”.

Astfel, tânărul susține că o astfel de mișcare, introducerea în munca agricolă a dronelor, hărților satelitare și a tractoarelor inteligente, poate face o schimbare masivă în agricultură, mai ales în ceea ce ține de producție și performanță. În plus, experții agricoli din cadrul Clubului Fermierilor Români susțin că astfel de modificări ale muncilor agricole nu ar produce o penurie de locuri de muncă, ci ar înființa altele, care la acest moment nici nu există.

Andreea Paul, președinte al Asociației INACO, susține că primele forme de digitalizare se pot observa pentru prima data în agricultură, iar 63% dintre elevii care încă sunt în școală la acest moment ar urma să intre pe piața muncii în poziții care nu există acum.

De asemenea, președinta INACO mai susține că îmbinarea tehnologiei, în special inteligenței artificiale, și a agriculturii, pune capăt problemelor legate de lipsa de personal din această industrie. Astfel, de la an la an, numărul de locuri de muncă din agricultură cresc, pe măsură ce tot mai mulți agricultori adoptă dezvoltările tehnologice în munca lor, însă și cerințele de angajare cresc odată cu nevoia de forță de muncă.

„Domeniul de activitate care preia primul inovațiile tehnologice este agricultura. Viitorul omenirii depinde de astfel de tehnologii, cunoscute sub numele de biotehnologii, astfel, 80% din viitorul agriculturii este reprezentat de biotehnologie și genetică. Nu îmi pot imagina zootehnia fără tehnologie, iar orice fermă competitivă trebuie să fie dotată cu aceste noi tehnologii ajutătoare”, mai spune Andreea Paul.

Agricultura viitorului trebuie să fie una prietenoasă cu mediul

Tânărul premiat la Bruxelles pentru ferma sa digitalizată susține că doar în acest fel, adoptând noi tehnologii și integrându-le în munca agricolă, se ajunge la o agricultură prietenoasă cu mediul din toate punctele de vedere.

„Nici distribuitorii de utilaje nu știau, la început, cum pot produsele lor să facă fertilizarea variabilă. Noi am cumpărat primele drone multispectrale din țară, care reușesc să identifice problemele din cultură și care m-au ajutat la îmbunătățirea hărților satelitare pe care le folosim. Cu o altă dronă aplic pesticidele, într-o doză mult mai mică decât limita omologată. Toate elementele tehnologice puse cap la cap ne-au ajutat să venim cu idei pentru o agricultură regenerativă. Am demonstrat că se poate”, mai transmitea Alin Luculeasa în cadrul unei conferințe de presă organizată pe tema digitalizării.

Viitorul este însă destul de departe, iar potrivit studiilor din domeniu, nivelul de robotizare al agriculturii românești este de patru ori mai mic la nivelul Uniunii Europene. Întrebată în cât timp poate ajunge România la nivelul optim de robotizare al agriculturii, Andreea Paul răspunde simplu: depinde de decizia publicului.