Creșterea salariilor necorelată cu productivitatea aduce inflație. Isărescu: Economia se autoreglează

Prognoza de inflație pentru finalul anului este de 4,9% și de 3,5% pentru anul 2025, potrivit BNR, Mugur Isărescu atrăgând atenția că o majorare a salariilor necorelată cu productivitatea crește inflația.

Scumpirile vor continua și în 2025. Foto Arhivă

Vorbind despre dinamica anuală înaltă a salariilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că România are o creștere a salariului mediu brut, alimentată tot mai mult și de alți factori, de majorarea salariului minim și de salarii din sectorul public.

„Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari”, a spus Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, „contul curent nu arată bine, deloc”, iar „reintrarea inflației în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026”.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei.

Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.

Incertitudini și riscuri privind viitoarea politică fiscală

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.