Cotația de aur a grâului

După 18 luni de creştere, bursele internaţionale de mărfuri păreau plasamente sigure datorită profiturilor promise de scumpirea materiilor prime. De la începutul lunii august, însă, acest trend s-a estompat. Excepţia care confirmă regula este grâul.

După raliul cotaţiilor provocat în principal de plasamentele speculative, care a condus la depăşirea pragului de 82 de dolari pe baril, preţul petrolului a intrat pe o pantă descrescătoare la jumătatea lunii august. Pieţele petroliere au început să-şi piardă din entuziasm pe măsură ce veştile privind încetinirea creşterii economice se înmulţesc. Inclusiv China este în pericol să-şi reducă ritmul de dezvoltare, ceea ce reduce sensibil estimările pentru consumul energetic. Cotaţiile de peste 80 de dolari pe baril nu au putut fi susţinute şi datorită capacităţii excedentare de producţie a Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), a stocurilor mondiale aflate în creştere şi a cererii care nu ţine pasul cu previziunile iniţiale.  În ultimul an şi jumătate, creşterea puternică a economiilor emergente, în primul rând a Chinei, a contrabalansat instabilitatea din statele dezvoltate din America de Nord, Europa şi Japonia.

Aceste evoluţii favorabile au provocat creşterea tranzacţiilor speculative mai ales pe bursele petroliere. Scăderea dolarului în raport cu principalele valute a alimentat, la rândul ei, creşterea plasamentelor pe bursele de mărfuri. Însă în al doilea semestru din acest an, şi economiile emergente îşi vor încetini ritmul de dezvoltare, mai ales dacă unele dintre statele dezvoltate vor fi din nou afectate de flagelul ¬recesiunii.

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) estimează că dacă anul viitor creşterea economică la nivel mondial va fi de doar 3% faţă de estimarea actuală de 4,5%, cererea de petrol va fi mai redusă cu 1,2 milioane de barili pe zi. Spectrul prelungirii recesiunii a provocat vânzări masive pe pieţele bursiere, preţul scăzând rapid până sub pragul de 76 de dolari pe baril.

Apropierea cotaţiilor dintre cele practicate pentru contractele încheiate cu livrare pe termen lung şi cele cu livrare imediată arată neîncrederea brokerilor în faptul că în viitor sunt posibile scumpiri spectaculoase. „Petrolul are însă „legile şi jocurile“ sale proprii“, precizează Victor Safta, directorul su¬cursalei din România a X-Trade Brokers. În prima jumătate a anului 2009, preţul petrolului a crescut cu peste 50%, în condiţiile în care întreaga lume se confrunta cu criza economică gravă şi încă nu se întrevedea orizontul ieşirii din criză a vreuneia dintre economiile importante ale lumii. „În consecinţă, ne aşteptăm ca preţul petrolului să rămână extrem de volatil în perioada următoare“, afirmă Victor Safta.

Dacă estimarea privind scăderea cererii de materii prime a redus cotaţiile pentru principalul produs preferat de speculatori, petrolul, alte mărfuri au atins preţuri-record din ultimii ani. Dintre bursele de mărfuri, cea de cereale a devenit cea mai atractivă pentru investitori. Grâul se scumpeşte continuu pe fondul celei mai severe secete din Rusia din ultimii 50 de ani. Recolta slabă din Rusia şi din statele care au făcut parte din fosta URSS a generat deja creşterea cotaţiilor bursiere. La data de 6 august, Rusia a anunţat sistarea exporturilor de grâu, măsură care, probabil, va fi adoptată de Kazakhstan şi de Ucraina, alţi doi mari producători de cereale grav afectaţi de secetă.

Pentru a doua jumătate a acestui an, grâul ar putea aduce cele mai mari profituri investitorilor, pe măsură ce livrările mult reduse din regiunea Mării Negre vor scădea oferta de pe piaţă, ceea ce va susţine cotaţiile înalte cel puţin până la următoarea recoltă. Preţul grâului ar putea creşte cu peste 20% la Bursa din Chicago, până la noua recoltă la peste nouă dolari pe buşel.

Importatorii vor fi nevoiţi să caute soluţii alternative după ce Rusia a interzis exporturile, iar Ucraina şi Kazakhstan discută la rândul lor adoptarea unor măsuri similare. Recolta mondială de grâu este estimată pentru acest an la 175 de milioane de tone, cea mai redusă din ultimii doi ani. Rusia, al treilea producător din lume, va fi unul dintre statele afectate, volumul exporturilor fiind estimat la doar trei milioane de tone faţă de aproape 20 de milioane de tone de grâu realizate în 2009.

În plină incertitudine privind viteza de redresare a economiei mondiale, investitorii se reorientează spre plasamentele cele mai sigure. Preţul aurului a urcat pe 13 august cu 1,3%, indicând o tendinţă evidentă de apreciere. O uncie de aur a fost cotată la peste 1.217 dolari, cel mai ridicat nivel din 14 iulie a.c. Datele negative referitoare la starea economiei americane au slăbit dolarul în raport cu euro. În mod obişnuit, deprecierea monedei americane atrage după sine scumpirea aurului. Valoarea-record pentru o uncie de aur a fost înregistrată la data de 21 iunie, când cotaţia a urcat până la 1.265,3 dolari.

Scăderile înregistrate pe bursele de mărfuri au fost provocate de avalanşa de veşti negative referitoare la sănătatea principalelor economii ale lumii. Redresarea economică a SUA va fi „mai modestă“ decât se anticipa, a declarat preşedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke. La rân¬¬¬¬dul ei, Banca Angliei a redus prognoza de creştere a Marii Britanii pentru acest an. În Uniunea Europeană, producţia industrială a scăzut neaşteptat în iunie, în timp ce în China ritmul de creştere a fost cel mai scăzut comparativ cu ultimele 11 luni.

Estimările pentru economia americană s-au înrăutăţit, Goldman Sachs spunând că şansele ca SUA să reintre în recesiune au crescut la 30%. În aceste condiţii, este de aşteptat ca preţul aurului să se înscrie pe o tendinţă crescătoare, fiind privit ca o valoare de refugiu.