Consiliul Fiscal, îngrijorat din cauza rectificării bugetare

Rectificarea bugetară include nerealizarea unor proiecte finanţate prin PNRR prevăzute pentru anul în curs, arată Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, în opinia privind proiectul adoptat joi de Executiv.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Foto Inquam Photo

Rectificarea bugetară operată ieri de Executiv este în linii mari apreciată de Consiliul Fiscal, dar instituţia publică al cărei preşedinte este Daniel Dăianu scoate în evidenţă faptul că mai multe proiecte prevăzute să fie realizate în acest an în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), nu au mai fost demarate, ceea ce a dus la revizuirea cu aproape 6 miliarde lei a cheltuielilor pentru investiţii. De asemenea, în opinia Consiliului Fiscal se face referire şi la faptul că Guvernul a majorat semnificativ, cu 4,5 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile.

În privinţa investiţiilor, documentul citat avertizează că sunt probleme majore, înregistrându-se o diferenţă de 20,6 miliarde lei faţă de rectificarea bugetară din 18 august.

Consiliul Fiscal precizează că proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor totale ale bugetului de venituri şi cheltuieli, de +0,8 miliarde lei. Deficitul bugetar rămâne astfel nemodificat în termeni nominali. Astfel, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB de la 5,84% din PIB anterior, pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 23,7 miliarde lei.

"Consiliul Fiscal salută intenţia Guvernului de a ţinti un deficit bugetar mai redus pentru acest an", se arată în documentul citat.

Modificări importante în structura veniturilor și cheltuielilor

Instituţia publică semnalează faptul că în structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare, există modificări importante.

"Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor iniţiale survin la venituri nefiscale (+6,7 miliarde lei), impozit pe profit (+1,6 miliarde lei), sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 miliarde lei). În schimb, revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 miliarde lei), veniturilor din TVA (-2 miliarde lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G (-1,3 miliarde lei), încasărilor din accize (-0,7 miliarde lei). Pe categorii de cheltuieli bugetare, suplimentări mai importante se regăsesc la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (+4,5 miliarde lei), asistenţă socială (+1,6 miliarde lei), bunuri şi servicii (+1 miliard lei), cheltuieli de capital (+0,5 miliarde lei), în timp ce diminuări însemnate ale alocărilor au loc la nivelul proiectelor cu finanţare din PNRR, incluzând şi componenta de împrumut (-7,6 miliarde lei)", se arată în Opinia Consiliului Fiscal privind noua rectificare bugetară.

Membrii Consiliului afirmă că a doua rectificare bugetară aprobată de Guvern confirmă aprecierile instituţiei cu privire la insuficienţa alocărilor pentru cele două categorii menţionate mai sus, cu menţiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 miliarde lei.

Sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital

Consiliul Fiscal arată că execuţia bugetară la 9 luni arăta o sub-execuţie semnificativă a cheltuielilor de capital, fiind înregistrată o diferenţă semnificativă, de aproximativ 20,6 miliarde lei, faţă de ţinta propusă prin prima rectificare, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an.

Totodată, există o sub-execuţie şi a proiectelor finanţate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart faţă de ţintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiţii, chiar şi presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale anului 2022, este posibil şi chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar, afirmă Consiliul Fiscal.

Incertitudine privind deficitul bugetar pe 2022

Membrii instituţiei publice precizează că există şi o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash şi, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010, incertitudine reprezentată de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie.

"Costul final al OUG 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei, în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condiţiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie/de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini şi cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG 119/20228)", concluzionează Consiliul Fiscal.