China pregătește următorul plan cincinal. Cum au modelat economia lumii proiectele anterioare

0
0
Publicat:

Liderul chinez Xi Jinping a ținut luni un discurs în ziua de deschidere a unei reuniuni importante a Partidului Comunist aflat la guvernare, pentru aprobarea unui proiect ce stabilește obiectivele Chinei în următorii cinci ani.

image

Un scurt comunicat al agenției oficiale de știri Xinhua a precizat că Xi „a prezentat propunerile conducerii partidului” pentru următorul plan cincinal de dezvoltare economică și socială națională, în perioada 2026-2030. Nu au fost furnizate detalii.

Cel mai recent plan vine într-o perioadă de provocări și incertitudini crescânde pentru China, inclusiv o economie cu creștere lentă, restricțiile impuse de alte țări privind accesul său la cele mai noi tehnologii, precum și tarife ridicate impuse exporturilor sale de către Statele Unite.

Un editorial al Xinhua a afirmat că planul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea „de înaltă calitate” și inovația tehnologică, asigurând în același timp protejarea securității naționale și distribuirea echitabilă a beneficiilor creșterii economice.

„Vor exista greutăți și obstacole în viitor și e posibil să ne confruntăm cu teste majore”, se arată în editorialul referitor la obiectivele economice și de securitate națională. „Trebuie să fim pregătiți să facem față unei serii de noi riscuri și provocări.”

Analiștii și investitorii urmăresc îndeaproape reuniunea pentru indicii despre cum va echilibra planul interesele economice și cele de securitate și în ce măsură planul va conține schimbări structurale menite să stimuleze consumul și să gestioneze o societate îmbătrânită.

Reuniunea de patru zile din această săptămână întrunește aproximativ 200 de membri cu drept de vot și 170 de alți membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist.

Organismul va aproba proiectul planului cincinal, însă detaliile nu vor fi probabil făcute publice până la aprobarea oficială a acestuia la următoarea ședință anuală a legislativului, așteptată în martie.

Un plan cu implicații globale

„Politica occidentală funcționează pe baza ciclurilor electorale, elaborarea politicilor chineze funcționează pe baza ciclurilor de planificare”, a subliniat Neil Thomas, cercetător în politica chineză la Asia Society Policy Institute, potrivit BBC.

„Planurile cincinale arată ce dorește China să realizeze, semnalează direcția în care conducerea dorește să meargă și direcționează resursele statului către aceste rezultate predefinite”, adaugă el.

În trecut, planurile cincinale ale Chinei au remodelat economia globală, scrie BBC, exemplificând trei astfel de momente.

1981-84: „Reformă și deschidere”

Vreme de aproape trei decenii, economia Chinei fusese controlată rigid de stat. Însă planificarea centralizată de tip sovietic nu a reușit să sporească prosperitatea, iar mulți chinezi încă se luptau cu sărăcia.

Țara încă își revenea după regimul lui Mao Zedong. Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală - campanii conduse de fondatorul Chinei comuniste pentru a remodela economia și societatea națiunii - au dus la milioane de morți.

Noul lider al țării, Deng Xiaoping, a declarat că este timpul să fie adoptate anumite elemente ale pieței libere.

Politica sa de „reformă și deschidere” a devenit o parte esențială a următorului Plan cincinal, care a început în 1981.

Crearea Zonelor Economice Speciale de liber schimb - și investițiile străine pe care acestea le-au atras - a transformat viața chinezilor.

Până în secolul XXI, milioane de locuri de muncă din industria prelucrătoare occidentală au fost externalizate către noi fabrici din regiunile de coastă ale Chinei.

Economiștii au numit acest fenomen „șocul Chinei” și a fost una dintre forțele motrice din spatele ascensiunii partidelor populiste în fostele zone industriale ale Europei și Statelor Unite.

De pildă, politicile economice ale lui Donald Trump - tarifele și războaiele sale comerciale - își propun să recupereze locurile de muncă din industria prelucrătoare americană pierdute în favoarea Chinei în ultimele decenii.

2011-2015: „Industrii emergente strategice”

Statutul Chinei de atelier al lumii a fost consolidat odată cu aderarea acesteia la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Dar conducerea Partidului Comunist își plănuia deja următoarea mișcare.

Era precaută cu privire la așa-numita „capcană a veniturilor medii”. Aceasta se întâmplă atunci când o țară cu mobilitate socială ascendentă nu mai poate oferi salarii extrem de mici, dar, în același timp, nu are capacitatea de a crea bunuri și servicii de înaltă calitate, specifice unei economii avansate.

Așadar, în loc să se limiteze la producția ieftină, China trebuia să se orienteze spre ceea ce numea „industrii emergente strategice” - un termen folosit pentru prima dată în mod oficial în 2010. Pentru liderii Chinei, aceasta însemna tehnologie verde, cum ar fi vehiculele electrice (VE) și panouri solare.

Pe măsură ce schimbările climatice au devenit din ce în ce mai importante în politica occidentală, China a mobilizat o cantitate fără precedent de resurse pentru aceste noi industrii.

Astăzi, China nu este doar liderul mondial incontestabil în domeniul energiei regenerabile și al vehiculelor electrice, ci deține și un monopol aproape total asupra lanțurilor de aprovizionare cu pământuri rare necesare pentru construirea acestora.

Controlul Chinei asupra acestor resurse cheie - care sunt cruciale și pentru fabricarea de cipuri și inteligența artificială (IA) - o plasează acum într-o poziție puternică la nivel global.

Recenta mișcare a Beijingului de a înăspri controalele la exportul de pământuri rare a fost etichetată de Trump drept o încercare de a „ține lumea captivă”.

Deși „forțele emergente strategice” au fost consacrate în următorul Plan cincinal, în 2011, tehnologia verde fusese identificată ca un potențial motor de creștere și putere geopolitică de către liderul de atunci al Chinei, Hu Jintao, la începutul anilor 2000.

2021-2025: „Dezvoltare de înaltă calitate”

Așa s- ar putea explica de ce planurile cincinale ale Chinei și-au îndreptat mai recent atenția către „dezvoltarea de înaltă calitate”, introdusă oficial de Xi Jinping în 2017.

Aceasta înseamnă contestarea dominației americane în domeniul tehnologiei și plasarea Chinei în fruntea sectorului.

Povești de succes precum aplicația de partajare video TikTok, gigantul telecomunicațiilor Huawei și chiar DeepSeek, modelul de inteligență artificială, sunt o dovadă a boom-ului tehnologic al Chinei în acest secol.

Însă țările occidentale văd din ce în ce mai mult acest lucru ca pe o amenințare la adresa securității lor naționale. Interdicțiile sau tentativele de interdicție ulterioare asupra tehnologiei populare chineze au afectat milioane de utilizatori de internet din întreaga lume și au stârnit dispute diplomatice aprinse.

Până acum, China și-a alimentat succesul tehnologic folosind inovații americane, cum ar fi semiconductorii avansați de la Nvidia.

Având în vedere că vânzarea lor către China a fost blocată de Washington, este de așteptat ca „dezvoltarea de înaltă calitate” să se transforme în „noi forțe productive de calitate” - un slogan introdus de Xi în 2023, care înclină atenția mai mult către piața internă și securitatea națională.

Asta înseamnă plasarea Chinei în avangarda producției de cipuri, a informaticii și a inteligenței artificiale - fără a depinde de tehnologia occidentală, și făcând-o imună la embargouri.

Autosuficiența în toate domeniile, în special în vârful inovației, va fi probabil unul dintre principiile centrale ale următorului plan cincinal.

„Securitatea națională și independența tehnologică sunt acum misiunea definitorie a politicii economice a Chinei. Este o revenire la acel proiect naționalist care stă la baza comunismului în China, pentru a se asigura că acesta nu se mai afla niciodată sub dominația altor țări”, subliniază Neil Thomas, cercetător în politica chineză la Asia Society Policy Institute.


China

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite