Comisia Europeană înrăutăţeşte prognozele pentru România: Deficitul va ajunge la 3,3%, din cauza majorărilor de pensii şi salarii

Comisia Europeană (CE) a înrăutăţit, în raportul de toamnă, prognozele pentru România, estimând o creştere economică mai mică, de 3,6%, faţă de estimarea de 4,5% din primăvară, precizând că deficitul bugetar va ajunge la 3,3%, în acest an, din cauza majorării de pensii şi salarii.

„Boom-ul economic al României se temperează, pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte, iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se agraveze. Se preconizează că produsul intern brut va creşte mai moderat în perioada de prognoză, iar piaţa muncii pare să rămână tensionată. Inflaţia a atins punctul culminant în primăvara anului 2018 şi se aşteaptă să încetinească progresiv. Se estimează că deficitul bugetar va continua să crească, în special datorită creşterilor semnificative ale salariilor şi pensiilor publice”, arată documentul Comisiei Europene.

Creşterea va încetini, dar va rămâne robustă                 

Creşterea economică a României a început să se tempereze în 2018. Creşterea PIB-ului real a încetinit de la 4,3% la 4,2% între primul şi al doilea trimestru al anului şi se preconizează că va încetini în continuare. Pentru anul în ansamblu, creşterea PIB real este estimată la 3,6%.

Consumul privat, principalul factor care contribuie la creştere, pare să fie în mod clar slăbit. Aceasta se datorează unei inflaţii ridicate persistente, în principal din cauza preţurilor la energie şi a faptului că se diminuează politicile publice îndreptate spre creşterea venitului disponibil.

Se aşteaptă ca investiţiile să rămână înăbuşite pentru restul anului 2018. Creşterea importurilor rămâne dinamică, în ciuda diminuării consumului privat, în timp ce exporturile încetinesc, făcând ca exporturile nete să aibă un efect asupra creşterii PIB-ului real.

În anii 2019 şi 2020 se estimează că consumul privat va încetini, pe măsură ce ritmul de creştere a salariilor nominale va fi moderat, iar inflaţia va continua să diminueze venitul real disponibil. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii economice. Se aşteaptă ca investiţiile să majoreze contribuţia sa la creştere, pe fondul creşterii construcţiilor nerezidenţiale.

În ansamblu, creşterea PIB real este estimată la 3,8% în 2019 şi 3,6% în 2020.

Importurile se preconizează că vor continua să crească într-un ritm mai ridicat decât exporturile în 2019 şi 2020. În consecinţă, exporturile nete vor aduce din nou o contribuţie negativă la creşterea PIB-ului real. Deficitul de cont curent va continua să crească în mod constant, pe măsură ce soldul balanţei comerciale se va majora de la 3,7% în 2018 la 4,5% în 2020.

Piaţa forţei de muncă continuă să se tensioneze

Şomajul în România a scăzut la un nou nivel istoric de 4,3% în primăvara anului 2018 şi urmează să rămână la un nivel similar. Condiţiile tensionate din piaţa muncii sugerează că salariile ar trebui să crească în continuare, dar ritmul probabil va încetini. Acest lucru ar trebui să reducă presiunea asupra costului unitar al forţei de muncă, care, cu toate acestea, se prognozează să crească moderat în 2019 şi 2020. Cu toate acestea, creşterea reală a salariilor se va tempera în mod semnificativ în 2018, din cauza inflaţiei mai ridicate.

Inflaţia continuă să crească

Inflaţia globală a continuat să crească într-un ritm puternic în primăvara anului 2018, deoarece efectul măsurilor precum reducerea cotei standard de TVA şi a accizelor la combustibil, luate în ianuarie 2017, a dispărut. Decizia de a inversa aceste reduceri în octombrie 2017 a adăugat „combustibil” la cifre. Pentru anul 2018 în ansamblu, inflaţia este estimată la 4,3%, în timp ce în 2019 şi în 2020 se preconizează că va scădea la 3,5% şi respectiv la 3,3% din cauza scăderii cererii interne.

Creşterea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii

Unul dintre principalele riscuri pentru prognoză este că creşterea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, determinând scăderea în continuare a competitivităţii economice a României şi slăbirea creşterii exporturilor. În plus, preţurile volatile ale alimentelor şi preţurile internaţionale ale materiilor prime pe termen lung ar putea determina creşterea deficitului de cont curent.

Incertitudinea cu privire la politicile guvernului, cu potenţiale repercusiuni negative asupra mediului de afaceri şi provocarea ţintelor de deficit bugetar ar putea împiedica deciziile de investiţii. Pe de altă parte, o absorbţie îmbunătăţită a fondurilor UE reprezintă un risc pozitiv pentru creşterea PIB-ului în 2019 şi 2020.

Deficitul public creşte

În 2018, se preconizează că deficitul public general va creşte la 3,3% din PIB, de la 2,9% în 2017. Salariile brute în sectorul public au fost majorate cu 25%, cu creşteri şi mai mari în sectoarele sănătăţii şi educaţiei. Costul fiscal al acestor creşteri la salariile brute a fost parţial compensat de o mutare a poverii contribuţiilor de asigurări sociale de la angajatori la angajaţi (de la 22,75% şi 16,5% la 2,25% şi, respectiv, 35%). Impozitul pe venit a fost redus de la 16% la 10%. În plus, se estimează că investiţiile publice vor reveni uşor de la un nivel scăzut record în anul 2017.

Se preconizează că deficitul public general va creşte la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% în 2020. Această proiecţie se datorează în principal planurilor de creştere semnificativă a punctului de pensie, inclus în programul de guvernare şi implementat prin legea pensiilor recent adoptată de Guvern. Punctul de pensie va creşte cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

Ca urmare a acestor evoluţii politice, se estimează că deficitul structural al României va creşte de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% în 2020.