Cine umflă preţul benzinei?

Preţul principalului produs ce pune lumea în mişcare - respectiv barilul de petrol - a ajuns în această lună la o valoare-record de 78$, pe fondul amplificării tensiunilor din Orientul

Preţul principalului produs ce pune lumea în mişcare - respectiv barilul de petrol - a ajuns în această lună la o valoare-record de 78$, pe fondul amplificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, în speţă al conflictului dintre Israel şi Liban. Chiar dacă între timp s-a înregistrat o scădere cu circa 4$/baril, cotaţiile sunt încă cu peste 22% mai ridicate decât cele de la începutul anului, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare. Temerea privind o eventuală descreştere a economiei mondiale a determinat statele membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) să se declare împotriva menţinerii preţului la ţiţei la un nivel ridicat, iar secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a efectuat în aceste zile o vizită în Liban şi Israel, pentru detensionarea situaţiei.
Cotaţiile ţiţeiului au fost volatile pe tot parcursul anului, fapt determinat şi de refuzul Iranului de a renunţa la programul nuclear, dar şi de temerile legate de problemele de producţie din Nigeria, al optulea mare exportator de ţiţei al lumii. Consecinţele evoluţiei internaţionale s-au reflectat, peste tot în lume, în preţul benzinei la pompă.

Benzina românească ţine pasul cu preţurile europene
În România, ţară care importă aproape jumătate din necesarul de petrol, creşterea barilului de petrol s-a reflectat în preţurile la pompă în proporţie de 2,5%, ne-au declarat surse din domeniu. În aceste condiţii, litrul de benzină 95 fără plumb în staţiile Petrom a ajuns să coste 3,54 RON, trendul ascendent fiind urmat de toate companiile petroliere. Chiar dacă benzina românească se vinde la un preţ aproape egal cu cel din ţările europene, specialiştii din domeniu susţin că evoluţia se bazează pe cerinţele pieţei. "Este imposibil să menţii preţurile mai joase ca în Uniunea Europeană, pentru că, în momentul în care acest lucru se va întâmpla, reprezentanţii UE ne vor atenţiona", susţine Constantin Tampiza, preşedintele companiei Lukoil. Potrivit datelor statistice, evoluţia cotaţiilor platt's (n.r. - cotaţiile internaţionale) este urmată îndeaproape de cea de pe plan naţional, şi asta în ciuda impresiei generale că preţurile din ţara noastră ar urma o ascensiune haotică.
Un rol foarte important în evoluţia preţului o are şi sistemul de taxare, diferit de la ţară la ţară.

Taxele reprezintă 50% din costul final
Dacă în SUA, taxele reprezintă circa 20% din costul final al galonului de benzină (n.r. - un galon= aprox. 4 litri), multe ţări europene taxează benzina din greu, uneori valoarea acestora reprezentând şi 75% din costul galonului. La noi, taxele totale reprezintă circa 50% din costul final, România aflându-se în coada clasamentului din punct de vedere al sistemului de taxare. "Mitul potrivit căruia România are taxe mai mari precum cele din UE a căzut de mult. În prezent, ne aflăm cam pe locul 4-5 din coada clasamentului, din punct de vedere al valorii taxelor impuse", susţine Tampiza. În acest sistem al taxelor impuse intră acciza calculată la o valoare de 425,06 euro/tonă, taxa de un cent pe litru, din care se alimentează fondul special al producţiei petroliere, taxa pe valoare adăugată, dar şi adaosul comercial. Astfel, în condiţiile în care o tonă de benzină 95 fără plumb are un preţ de rafinărie la reprezentanţele Petrom de circa 1.823,13 RON, după adăugarea taxelor aferente, preţul final ajunge la 4.479,60 RON/ tonă.

Petrom, caz aparte
De altfel, Petrom, cu o cotă de piaţă de circa 40%, este şi compania cea mai hulită atunci când vine vorba de scumpirile produselor petroliere, ea dând, practic, tonul. Dacă Rompetrol, al doilea jucător din această piaţă, importă întreaga cantitate de ţiţei pe care o prelucrează, fiind astfel foarte puternic influenţat de cotaţiile internaţionale, la Petrom lucrurile stau cu tot altfel. "Compania este producătoare de ţiţei pentru mai mult de jumătate din cantitatea pe care o procesează într-un an, ceea ce înseamnă că este mult mai puţin influenţată de situaţia de afară", ne-au declarat surse din domeniul petrolier.

Taxa de export este de circa 26$/ tonă
Situaţia companiei deţinute în prezent de austriecii de la OMV este însă cu totul aparte şi atunci când vine vorba de export. Dacă Rusia percepe taxe de 216$ pentru tona de ţiţei exportată, România nu taxează această activitate decât cu aproximativ 26$/ tonă. Taxa de export împreună cu redevenţa sunt însă bătute în cuie prin contractul de privatizare de care nimeni nu se poate atinge.
Poate şi acesta este motivul pentru care, în vederea diminuării facilităţilor cuprinse în acest contract, Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat un proiect de modificare a Legii petrolului. Dacă proiectul va trece de Executiv, exploatarea zăcămintelor de ţiţei de pe teritoriul României va fi impozitată cu 6%. S-ar putea, astfel, contrabalansa câştigurile obţinute de Petrom din scutirile de care beneficiază prin contractul de privatizare.

Preţul barilului de petrol ar putea ajunge la 100$
Potrivit lui Jim Rogers, cofondatorul fondului de investiţii deţinut de miliardarul George Soros, citat de Bloomberg, este de aşteptat ca, până la sfârşitul anului, preţul barilului de petrol să atingă valoarea de 100$. Aprecierea continuă a petrolului estimată de majoritatea analiştilor din domeniu are la bază creşterea cererii de petrol, mai ales din partea Chinei, în condiţiile în care resursele câmpurilor petroliere vor ajunge în cele din urmă la final.