Cinci țări UE cer supraimpozitarea profiturilor neașteptate ale companiilor energetice

0
Publicat:

Cinci miniștri de finanțe din Uniunea Europeană solicită o taxă pe profiturile neașteptate ale companiilor energetice, ca reacție la creșterea prețurilor la combustibili din cauza războiului din Iran, potrivit unei scrisori adresate de miniștri Comisiei Europene.

Colaj foto cu fotovoltaice, flacăra unui aragaz, eoliene, stâlpi de înaltă tensiune
Cinci state UE cer supraimpozitarea profiturilor companiilor din energie. Foto Shutterstock

Miniștrii de finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au făcut un apel comun într-o scrisoare datată vineri, afirmând că o astfel de măsură ar fi un semnal că „suntem uniți și suntem capabili să luăm măsuri”.

De asemenea, ar transmite un mesaj clar că cei care profită de consecințele războiului trebuie să își facă partea pentru a ușura povara asupra publicului larg”, au scris ei, potrivit documentului obținut de Reuters.

Prețurile petrolului și gazelor au crescut vertiginos de la începutul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, pe 28 februarie, creând un șoc al prețurilor similar cu criza energetică prin care a trecut Europa după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022 - chiar dacă țările UE obțin acum mai multă energie din surse regenerabile.

Distorsiunile pieței

În scrisoarea adresată comisarului UE pentru climă, Wopke Hoekstra, miniștrii au menționat o taxă de urgență similară în 2022 pentru a aborda prețurile ridicate la energie.

Având în vedere distorsiunile actuale ale pieței și constrângerile fiscale, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte rapid un instrument de contribuție similar la nivelul UE, bazat pe o bază juridică solidă”, au scris aceștia.

Scrisoarea nu a oferit detalii despre nivelul impozitului pe veniturile neașteptate propus de miniștri sau asupra căror companii ar trebui să se aplice acesta.

Șeful departamentului de energie al blocului comunitar a declarat marți că acesta ia în considerare reluarea măsurilor de criză energetică utilizate în 2022, inclusiv propuneri de reducere a tarifelor la rețea și a taxelor pe electricitate.

UE a introdus o serie de politici de urgență în 2022, după ce Rusia a redus livrările de gaze. Acestea au inclus o plafonare la nivelul UE a prețurilor la gaze, o taxă pe profiturile neașteptate ale companiilor energetice și obiective de reducere a cererii de gaze.

Dependența puternică a Europei de combustibilii importați o expune impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor globale la energie. Prețurile europene la gaze au crescut cu peste 70% de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, pe 28 februarie.

Comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat că Bruxelles-ul este deosebit de îngrijorat pe termen scurt de aprovizionarea Europei cu produse petroliere rafinate, cum ar fi combustibilul pentru avioane și motorina.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare a evidențiat recent, în cadrul conferinței organizate de The Economist, presiunile multiple cu care se confruntă economia României în această perioadă. Ministrul de Finanțe a atras atenția că situația actuală nu mai poate fi analizată printr-o singură criză, ci prin suprapunerea mai multor factori de risc. Dacă în anii anteriori principala problemă era cea bugetară, în prezent aceasta se combină cu o criză energetică globală, amplificată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În opinia sa, această combinație complică semnificativ eforturile autorităților de a menține stabilitatea economică și de a controla inflația.

În același context, Nazare a vorbit și despre impactul creșterii prețurilor la carburanți asupra economiei și nivelului de trai. El a explicat că Guvernul analizează măsuri concrete pentru a limita aceste scumpiri, menționând două scenarii principale: reducerea accizelor sau implementarea unui mecanism prin care companiile din domeniu să contribuie voluntar la temperarea prețurilor. Ministrul a subliniat că una dintre aceste soluții urmează să fie adoptată într-un termen scurt, în funcție de eficiența și sustenabilitatea fiecărei opțiuni. În esență, mesajul transmis a fost că autoritățile încearcă să găsească un echilibru între nevoia de venituri la buget și protejarea consumatorilor într-un context economic tot mai dificil.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite