Chinezii promit iar investiţii, acum în infrastructură. Ce spune Lu Xinhua, fost viceministru de Externe al Chinei, despre oportunităţile oferite de România
0Un număr de 15 companii din China sunt interesate de investiţii şi oportunităţi de cooperare în România, cele mai numeroase fiind din domeniul infrastructurii, acestea interesându-se dacă există licitaţii şi investiţii în ţara noastră şi cât ar dura obţinerea aprobărilor necesare, a declarat, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul“, Lu Xinhua, fost viceministru de Externe al Chinei şi preşedinte al Consiliului de Promovare a Cooperării Sud-Sud.
Oficialul a condus o delegaţie de oameni de afaceri şi reprezentanţi ai instituţiilor din statul asiatic, aceştia participând marţi la un forum româno-chinez. Între companiile din domeniul infrastructurii care au venit să analizeze proiectele puse pe masă de autorităţile de la Bucureşti se regăsesc Beijing Urban Construction şi Zhejiang Communications Construction Group din domeniul autostrăzilor sau Jingxi Santiny Technology, care activează în domeniul feroviar.
De asemenea, din domeniul industrial au fost prezente producătorul de cabluri electrice Siait Cable, producătorul de textile Shangtex Holding sau societatea Tongling Shangfeng, care activează în domeniul cimentului.
„Avem o legătură specială“
Oficialul de la Beijing a rememorat relaţiile foarte bune pe care România le-a avut cu China înainte de 1989, pe care le caracterizează drept o „legătură specială“ şi spune că Executivul de la Beijing încurajează companiile chineze să se extindă peste hotare. „Pentru cei sub 40 de ani este probabil ca aceştia să nu ştie cu adevărat despre legăturile puternice de prietenie dintre România şi China, dar pentru oamenii de vârsta mea, incluzând aici şi pe domnul ambasador (Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România - n.r.), noi avem impresii foarte profunde despre legăturile dintre ţările noastre. Când vedem un român pe stradă simţim un sentiment de prietenie, ne simţim legaţi, avem o legătură specială“, spune fostul viceministru de Externe al Chinei.
Lu Xinhua a mai afirmat că România poate profita de iniţiativa „One Belt, One Road“, Drumul Mătăsii modern, scopul fiind ca „ambele părţi să beneficieze de fructele industrializării moderne“. „În prezent, focusul nostru este în privinţa cooperării legată de capacitatea internaţională de producţie, iar în această delegaţie am venit cu reprezentanţii multor companii chineze pentru a vedea cum este România. Aceasta este deja un stat membru al Uniunii Europene, am dorit să aducem aceste companii aici pentru a vedea ele însele cât de mare este nevoia de infrastructură şi, în mod specific, în ce domenii şi care sunt oportunităţile“, a mai spus oficialul.
El a mai spus că societăţile din statul asiatic vor să ştie dacă vizele pentru România pot fi uşor de obţinut, în vreme ce „întrebările complicate“ ar fi dacă există licitaţii deschise în acest moment, dacă societăţile din China beneficiază de acelaşi tratament ca şi cele europene sau cele româneşti sau cât timp ar dura obţinerea aprobărilor necesare.
Deficit de 2,3 miliarde de euro pe relaţia cu China
România a exportat anul trecut în China produse în valoare de 524 de milioane de euro, în scădere cu 7,2% faţă de anul 2014, şi a importat produse din statul asiatic în valoare de 2,88 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de anul precedent. La finalul lunii ianuarie existau în România circa 12.000 de firme cu capital chinezesc, ceea ce însemna la finele anului trecut 6% din totalul companiilor cu capital străin. Însă cifra lor de afaceri se ridica la doar 1%, majoritatea fiind concentrate în comerţ. Investiţiile companiilor din China în România se ridicau la 440 de milioane de dolari, China fiind abia pe locul al 19-lea în topul investitorilor străini.
Marile proiecte energetice, rămase la stadiul de negocieri
Relaţiile cu China pot progresa masiv după ce o serie de companii de stat au semnat în anul 2013 mai multe memorandumuri de cooperare pe o serie de proiecte din domeniul energiei. Astfel, Nuclearelectrica doreşte să realizeze reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro, Complexul Energetic Oltenia vrea să construiască un grup nou pe lignit la Rovinari impreună cu China Huadian, în vreme ce Hidro Tarniţa doreşte construirea unei hidrocentrale pe pompaj şi negociază cu o serie de consorţii din China.
Acestea nu au progresat, însă, foarte mult, în cei trei ani scurşi, rămânând la stadiul de negocieri. Lu Xinhua a refuzat să comenteze situaţia acestor proiecte.
Preluări de active în România
Întrebat despre faptul că mari grupuri din China cumpără societăţi cu o prezenţă masivă în România, precum achiziţia Pirelli de către ChemChina sau achiziţia pachetului majoritar la fostul Rompetrol Group de către CEFC Energy, oficialul a dat un răspuns nuanţat. „Nu pot comenta foarte mult în această privinţă. Într-adevăr, există multe companii chineze puternice care s-au extins peste hotare prin achiziţii şi fuziuni, care sunt tot un mod de a face investiţii. Fiecare ţară are propriile politici naţionale: unele sunt deschise pentru astfel de tranzacţii când iau în considerare bunăstarea cetăţenilor, dar altele pot fi mai precaute când este vorba de resursele vitale pentru economia naţională“, a spus el.
„În general, avem impresia că piaţa europeană este deschisă, dar există şi câteva cazuri nu tocmai aşa“, a conchis el.