China aduce în Europa zeci de miliarde de euro pe noul „Drum al Mătăsii“

Peste 100 de miliarde de euro a investit China în 2015 în afara graniţelor sale, cea mai mare parte din bani fiind cheltuiţi pentru refacerea noului „Drum al Mătăsii“ şi crearea unei centuri economice care va cuprinde state din Asia şi Europa.

Drumul investiţiilor chinezeşti a ajuns la începutul acestui an la „porţile“ Europei după ce China a perfectat tranzacţia prin care a preluat 67% din portul grecesc Pireu pentru 368,5 milioane de dolari, plus investiţii 350 de milioane de dolari, pentru a crea cel mai mare hub maritim la Marea Mediterană. Acesta este punctul terminus al traseului maritim al noului „Drum al Mătăsii“, care mai cuprinde alte puncte strategice: construcţia la Marea Roşie de către compania petrolieră de stat chinezească Sinopec pe coasta de vest a Arabiei Saudite a unei rafinării de petrol; construirea în Pakistan, la Marea Arabiei pe o suprafaţă de 810 hectare, în urma unei investiţii de 1,6 miliarde de dolari, a unui nou port care va fi punctul de plecare al Coridorului Economic China-Pakistan, care va totaliza investiţii de 46 de miliarde de dolari. Acesta va face legătura între Gwadar şi oraşul Kashgar din provincia chineză Xinjiang, utilizând o reţea de linii ferate de mare viteză, autostrăzi şi conducte petroliere.

Linie ferată directă cu Germania

Conectarea Chinei de Europa, nu s-a limitat doar la achiziţionarea portului grecesc Pireu. Deja, statul asiatic are legături directe feroviare cu Germania, una din Zhengzhou până în Hamburg şi alta din Chongqing până în Duisburg, ambele traversând, un alt stat importan al Uniunii Europene, Polonia.

Unul dintre actorii principali ai restabilirii anticului drum al Mătăsii este Banca de Export-Import a Chinei. Estimările arată că banca a finanţat în 2015 peste 1.000 de proiecte de infrastructură şi proiecte de parcuri industriale în 49 de ţări de-a lungul Centurii Drumului Mătăsii, în valoare de peste 80 de miliarde de dolari.

Iar acestea sunt doar o parte dintre proiectele majore din ultimul an pe care le dezvoltă China pe coridorul vechiului Drum al Mătăsii. Investiţiile de până acum reprezintă doar începutul lucrărilor de infrastructură şi a proiectelor industriale pe care le are în vedere China. Fluxul de investiţii directe pentru realizarea acestui proiect gigantic presupune un ritm de peste 120 de miliarde de dolari anual.

Parteneri în „Planul Juncker“

Interesul  Chinei pentru investiţii în Europa n-a fost niciodată mai mare ca acum. Statul asiaic este prima ţară din afara Uniunii Europene care s-a angajat să participe cu bani la planul Juncker, coordonat de Comisia uropeană, care prevede fonduri de 315 miliarde de euro pentru investiţii. Pentru a-şi dovedi seriozitatea şi decizia strategică de a participa la acest proiect, China a injectat în 2015 în diferite state ale UE 20 de miliarde de euro, cu 44% mai mult decât în 2014. Printre investiţiile realizate de China reamintim doar cea a companiei ChemChina care a achiziţionat unul dintre cei mai fai­moşi producători de anvelope din lume, Pirelli, din Italia, pentru 7,7 miliarde de dolari, firmă ce are fabrică şi în România.

Chinezii nu îşi orientează investiţiile doar în transporturi, comerţ, indistria petrolieră sau chimică, ci şi în înalta tehnologie. Germania este una dintre ţările în care companile chinezeşti sunt interesate să invesească în acest domeniu. Conştienţi că apetitul lor investiţional pune în alertă multe dintre marile companii europene, în special cele din Germania, chinezii sunt foarte atenţi şi explică că nu doresc un război economic cu investitorii europeni deoarece nimeni nu ar avea de câştigat într-un asemenea scenariu. „Germania este centrul Europei. În mai toate domeniile economice germanii sunt  lideri, iar celelalte ţări au de învăţat de la ei“, declara recent la Hamburg Nan Cunhui, preşedintele companiei de electricitate de stat Chint Group. La rândul său, fostul cancelar german Gerhard Schröder încerca să atenueze un eventual conflict între companiile germane şi cele chinezeşti şi să explice că disponibilitatea chinezilor de a investii în Europa trebuie sprijinită: „Germania nu ar trebui să adopte o atitudine defensivă în ceea ce priveşte investiţiile chinezilor în economia ei şi în cea europeană“. Cu alte cuvinte, bani n-au miros dacă crează locuri de muncă şi creşte nivelul de trai al europenilor.

Unde se află Romania pe harta chinezilor

La începutul lunii noiembrie premierul Dacian Cioloş a discutat, conform Agerpres, la Riga, cu omologul său chinez Li Keqiang, continuarea cooperării între România şi China în domeniul energiei nucleare şi termice. Cei doi au avut o întrevedere bilaterală în marja reuniunii şefilor de guverne din statele Europei Centrale şi de Est şi China, în format 16+1, organizată în Letonia. Cioloş a arătat că România doreşte să colaboreze cu China pe baza unor relaţii de prietenie şi este deschisă investiţiilor chineze în infrastructură, cum ar fi cea portuară, şi cooperării în domeniul turismului. El a precizat că proiectele româno-chineze majore vizează energia nucleară şi termică. Li a declarat că ţara sa consideră foarte importantă cooperarea cu România şi este gata să întărească integrarea strategiilor de dezvoltare ale celor două state şi să intensifice cooperarea în domeniile energiei şi procesării avansate a produselor agricole. China promovează o creştere echilibrată a comerţului bilateral. În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh. Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit unei decizii aprobate pe 17 decembrie de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor. Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.

Rompetrol, dorit de chinezi

În luna decembrie 2015, China şi Kazakhstanul au semnat o înţelegere, care cuprinde afaceri în energie, petrochimie, exploatarea uraniului şi telecomunicaţii. În acest acord a fost inclusă şi posibila vânzare a fostei Rompetrol de către KazMunaiGaz. Un prim pas în acest sens s-a realizat  în aprilie 2016 când Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas (KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat documentele specifice pentru constituirea unui joint-venture, compania chineză devenind acţionar majoritar cu 51%, iar participarea KMG în noul joint-venture va fi de 49%.

Această trazanţie este doar o parte din planurile de cooperare economică dintre cele două ţări care se ridică la aproape 24 de miliarde de dolari, în domenii ca siderurgie, prelucrarea petrolului, hidroenergie şi industria auto.

În ceea ce priveşte Rompetrol Grup, China Energy Company Limited vrea să ia o participaţie de 51% de la KMG, România continuând să-şi păstreze acţionariatul. Această mişcare va extinde activele generatoare de energie şi va aduce un nou capital pentru locuri de muncă şi investiţii. Pentru a discuta detaliile tranzacţiei o delegaţie a companiei chinezeşti a avut la Bucureşti discuţii cu reprezentanţi ai guvernului român. Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 700 de milioane de dolari.

În acest moment, parteneriatul energetic dintre China şi România a fost blocat de o anchetă a DIICOT care a îngheţat active de 2 miliarde de dolari, aflate în proprietarea KMG, care include Petromidia, cea mai mare şi mai de succes rafinărie din ţară. 

În 10 ani de activitate în România, KMG a plătit către stat taxe de 13 miliarde de dolari. Săptămâna trecută, compania a anunţat un profit în creştere cu 41% faţă de aceeaşi perioadă (nouă luni) a anului 2015. 

KMG operează în 12 ţări, fiind o largă şi mare bază de active pe care se pot baza investiţiile chineze. CEFC a raportat venituri de 35 de miliarde de dolari în 2014. Este a zecea cea mai mare companie privată din China şi controlează un portofoliu diversificat de active, petrolul şi gazele naturale reprezentând 60%. Compania se extinde în Europa Centrală şi de Est, în Cehia şi Slovacia în special, cu achiziţii mari de la turism la imobiliare, lucrând îndeaproape cu mediul privat de afaceri şi guverne.