Ce teme are de rezolvat ministrul Eugen Teodorovici la Finanţe
0
Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene, propus vineri să preia portofoliul Finanţelor, nu va avea o sarcină uşoară la noul minister având în vedere că predecesorul său, Darius Vâlcov, a lăsat câteva probleme spinoase nerezolvate.
Teodorovici va trebui să convingă delegaţia FMI că noul Cod Fiscal, care a fost trimis vineri în Senat, este unul bun, că bugetul dispune de suficiente resurse pentru a putea fi acoperite găurile generate de măsurile de relaxare fiscală, să obţină acceptul FMI să reducă TVA din iunie, aşa cum a spus recent premierul Victor Ponta, să lupte cu evaziunea fiscală, să crească încasările la bugetul statului şi, bineînţeles, să se încadreze în ţinta de deficit bugetar agreată cu instituţiile financiare internaţionale.
Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% şi reducerea TVA pentru alimentele de bază la 9% sunt măsuri incluse în proiectul noului Cod Fiscal, trimis vineri în Parlament, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Însă, după cum spunea fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, măsurile amintite mai sus vor fi adoptate mai devreme de începutul lui 2016 pentru a nu crea un fenomen de aşteptare în rândul românilor, ceea ce ar afecta negativ consumul şi, implicit, economia. Aşadar, reducerea TVA (cota standard sau cea pentru alimentele de bază) va fi redusă înainte de 1 ianuarie 2016, iar data exactă va fi anunţată cu cel mult o lună înainte.
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, pe când era şi ministru interimar la Finanţe, că Guvernul intenţionează să decidă în aprilie reducerea, din luna iunie, a TVA, urmând să stabilească dacă va fi diminuată cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%. Potrivit premierului, după această reducere din luna iunie a unei taxe, de la 1 ianuarie 2016 vor fi aplicate oricum, simultan, prevederile proiectului noului Cod Fiscal, şi anume cota standard TVA de 20% şi TVA de 9% la alimente.
El a afirmat iniţial că „99% putem reduce TVA din aprilie“, dar că mai trebuie avute ultime negocieri cu instituţiile financiare internaţionale.
„E 25 martie, avem o imagine extrem de clară a încasărilor la buget pentru primul trimestru. Asta înseamnă că putem 99% - păstrez acel 1% care nu ţine de partea economică, ci de negocierea noastră politică cu instituţiile financiare - să aplicăm o măsură de reducere a TVA chiar din luna aprilie“, a spus Ponta.
Ulterior, la solicitările presei pentru a clarifica, Ponta a precizat că în aprilie va fi luată decizia pentru ca TVA să fie redusă mai devreme cu şase luni faţă de termenul stabilit iniţial, de 1 ianuarie 2016, şi anume din luna iunie a acestui an.
„Avem datele pe primul trimestru, care sunt extrem de pozitive legate de încasări la buget, şi putem în mod real - 99% am spus pentru că trebuie să discutăm cu instituţiile financiare internaţionale, să le arătăm aceste date - să devansăm faţă de 1 ianuarie, când intră în vigoare tot Codul Fiscal, o măsură legată de reducerea TVA, dar nu putem să le facem pe amândouă, adică şi de la 24 la 20 tot TVA-ul, şi de la cât este acum la 9% pentru produsele agricole. Putem doar una dintre ele, ca să nu riscăm şi să avem vreun dezechilibru bugetar“, a spus Ponta miercuri.
Aşadar, noul ministru al Finanţelor va avea în luna aprilie, când delegaţia finanţatorilor internaţionali revine la Bucureşti, sarcina de a convinge FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială că bugetul dispune de resurse financiare care să permită reducerea TVA înainte de 1 ianuarie 2016.
Tot în aprilie, dar şi la vizitele următoare ale delegaţiei FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, va trebui să demonstreze experţilor că noul Cod Fiscal este unul bun, cu măsuri sustenabile, iar golul creat de acesta va putea fi acoperit.
Măsurile de relaxare propuse de Guvern în proiectul noului Cod Fiscal vor avea numai în 2016 un impact net asupra bugetului de 7,26 miliarde de lei, potrivit iniţiatorilor proiectului. Mai exact, impactul brut asupra veniturilor este estimat la 18,29 miliarde de lei, impactul brut asupra cheltuielilor – 1,58 miliarde de lei, iar veniturile estimate a fi recuperate se ridică la 9,45 miliarde de lei. Recuperarea veniturilor ar urma să se facă din TVA, contribuţii sociale, impozite pe salarii etc.
Sarcina este cu atât mai grea cu cât experţii FMI arată, în raportul aprobat de boardul instituţiei, că România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor. În raportul FMI se mai arată că România rămâne totodată vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată.
În privinţa noului Cod Fiscal pregătit de Guvern, reprezentanţii FMI consideră că reducerea taxelor ar putea să pună în pericol disciplina fiscală. Autorităţile române propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende şi să elimine taxa pe construcţiile speciale, măsuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se arată în raport.
Deşi informaţiile din raportul FMI se aflau sub embargo până vineri la ora 16.00, premierul a programat o conferinţă de presă la Guvern, tot vineri, de la ora 15.30, imediat după publicarea raportului. În cadrul conferinţei, Ponta a arătat că datele estimate pentru trimestrul întâi indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde de lei, în condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde de lei. El a mai spus că pentru România, ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun
Ponta a argumentat astfel că Guvernul are posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie. „După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei şi, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, faţă de ceea ce aveam în Legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde lei“, a spus Ponta.
Evaziunea fiscală a fost marea problemă a tuturor miniştrilor perindaţi pe la Finanţe. Toţi şi-au fixat ca prim obiectiv combaterea evaziunii, însă toţi au pierdut lupta cu aceasta. Aşadar, şi Teodorovici va avea sarcina grea de a lupta cu evaziunea, mai ales în condiţiile în care este nevoie acută de creşterea încasărilor la bugetul statului pentru a-şi putea permite măsurile de relaxare fiscală promise în proiectul noului Cod Fiscal.
Darius Vâlcov, în scurtul său mandar la Finanţe, de numai trei luni, a încercat să găseacă noi soluţii pentru combaterea evaziunii fiscale. A introdus Loteria Bonurilor Fiscale (Ordonanţa 10/2015) prin care consumatorii români pot câştiga premii în bani, pe baza bonurilor fiscale, prin extrageri periodice – data bonului şi suma acestuia. Prin această măsură, a încercat să stimuleze românii să ceară comercianţilor bon fiscal la cumpărături şi pentru a sublinia că acesta este dreptul oricărui client, a introdus în actul normativ o prevedere prin care clientul poate beneficia în mod gratuit de bunul sau serviciul achiziţionat dacă agentul economic nu îi emite şi înmânează bonul.
De asemenea, comercianţii au fost obligaţi, începând cu 1 martie 2015, să afişeze un anunţ (în unitate sau pe prima pagina a meniurilor în cazul restaurantelor) cu toate aceste drepturi ale consumatorilor.
Concomitent, inspectorii Direcţiei Antifraudă din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au început controale în mai multe localuri şi magazine şi au dat amenzi şi au închis unităţile chiar şi pentru sume derizorii provenite din bacşiş.
Premierul Victor Ponta i-a spus vineri şefului ANAF, Gelu Diaconu, că inspectorii Direcţiei Antifraudă trebuie să aplice politica de combatere a evaziunii fiscale cu duritate, dar în limita legii şi a bunului-simţ, fără excese, asta după ce în presă au fost relatatate cazuri privind posibile excese în închiderea unor localuri.
„ANAF îşi pune în practică politica pe care eu am tot cerut-o, de combatere a evaziunii fiscale, şi sper să o facă în continuare, dar fără excese, domnule preşedinte. În limita legii şi a bunului-simţ, că, totuşi, când mergem şi facem excese, cădem în partea cealaltă. Eu cer tuturor angajaţilor ANAF să-şi facă datoria cu duritate, dar nu cu excese şi sunt convins că veţi găsi această limită“, i-a spus Ponta şefului ANAF.
Dacă scandalul controalelor efectuate de inspectorii Antifraudă va escalada, Teodorovici va fi cel prins la mijloc – între obiectivul de combatere a evaziunii şi a creştere a încasărilor la bugetul statului, pe de-o parte, şi între excesul inspectorilor, catalogat de unii agenţi economici abuz, pe de altă parte.
Se încarcă comentariile...
