Ce spun psihologii despre deciziile emoţionale de a cumpăra o casă şi preţul plătit

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este cunoscut că achiziţia unei locuinţe are o încărcătură emoţională mai puternică decât orice altă investiţie pe care o facem de-a lungul vieţii.

Casa este locul de refugiu al fiecărui individ, spaţiul personal rezervat familiei sau o investiţie de la care se aşteaptă un  randament foarte bun pe termen lung. Ataşamentul pe care-l dezvoltăm faţă de o locuinţă este mult mai puternic decât faţă de o investiţie la bursă sau în alte active financiare.

De cele mai multe ori, însă, nu ne dăm seama cât de mare este influenţa emoţională asupra deciziilor noastre de a cumpăra sau vinde o proprietate imobiliară. Dacă ignorăm acest aspect, efectele pot fi decizii financiare greşite care ne pot afecta timp îndelungat.

De exemplu, cineva poate fi orbit de dorinţa de a avea o casă într-un anumit stil arthitectural sau cu o anumită suprafaţă. Această persoană va ignora faptul că îi place să petreacă cât mai mult timp în familie şi este foarte posibil să achiziţioneze locuinţa „perfectă” la o distanţă mare de serviciu şi va petrece zilnic 2 ore în plus în trafic în loc să petreacă acest timp cu cei dragi.

De cealaltă parte, vânzătorii unei proprietăţi imobiliare au tendinţa de a supraevalua propria locuinţă şi solicită preţuri peste valoarea rezonabilă a proprietăţii. Atunci când scot proprietatea la vânzare se încăpăţânează să ceară un preţ prea mare, chiar cu preţul de a aştepta luni de zile potenţiali cumpărători cu riscul de a nu finaliza vânzarea.

Iată câteva capcane psihologice care afectează frecvent cumpărătorii şi vânzătorii de proprietăţi imobiliare, potrivit Magazinuldecase.ro.

Nu vezi pădurea de copaci                                                   

De cele mai multe ori, cumpărătorii de locuinţe sunt interesaţi de nişte caracteristici – panorama apartamentului sau curte mai mare, în cazul caselor – care în realitate nu aduc un plus de valoare. Oamenii nici nu-şi dau seama că aceste schimbări nu le vor face viaţa mai fericită.

„Când oamenii se mută într-o casă mai bună, ei cred că vor fi mult mai fericiţi”, spune Shige Oishi, unul dintre autorii unui studiu efectuat în 2010 pe această temă. „Când ajung să se mute în noua casă, nu sunt mai fericiţi pentru că mutarea presupune multe compromisuri”, potrivit lui.

Unul dintre cele mai mari dezavantaje este naveta. Mulţi se mută în case mai spaţioase, care de cele mai multe ori sunt la distanţă mai mare de serviciu – ceea ce înseamnă timp mai mult pe drum, adică nivel mai mare de stres şi implicit o viaţă mai puţin fericită. Un studiu din 2008 realizat de Scandinavian Journal of Economics arată că persoanele care locuiesc mai departe de serviciu se simt „mai puţin fericite” decât cei care locuiesc aproape. „Dacă te muţi mai departe de prieteni, chiar dacă ai o casă mai frumoasă, nu te vei simţi fericit”, spune Elizabeth Dunn, profesor de psihologie la Universitatea Britanică din Columbia.

În alt studiu publicat de Personality and Social Psychology Bulletin, Dunn şi alţi autori au studiat alteptările vs. realitatea din altă perspectivă – au urmărit studenţii de la Harvard care au fost repartizaţi aleatoriu în diferite cămine. Rezultatele studiului au arătat că studenţii din primul an au apreciat incorect gradul de satisfacţie pe care-l vor avea în urma acestei repartizări – de exemplu amplasarea în cadrul campusului, mărimea camerei, necesitatea unei zone pentru servirea mesei sau alte facilităţi.

În studiul iniţial, ei nu acordau importanţă facilităţilor sociale, cum ar fi relaţiile cu colegii de cameră sau sentimentul apartenenţei la comunitate. Atunci când cercetătorii au revenit după o perioadă în care studenţii au locuit în respectivele cămine, aceştia au recunoscut că ceea ce avea cu adevărat importanţă era calitatea vieţii sociale.

„E atât de uşor să cazi în capcana facilităţilor aparente ale unui imobil”, spune Dunn, „dar trebuie cu adevărat să evaluezi modul în care o locaţie nouă îţi va afecta relaţiile sociale”.

Subestimarea cheltuielilor

Persoanele care sunt în căutarea unui noi locuinţe au tendinţa de a minimiza costurile mutării şi nu au în vedere costul total al amenajării şi dotării casei, spune Alex Tabarrok, profesor de economie la Universitatea George Mason. Asta îi va determina să ia decizii greşite cu privire la costul locuinţei. De exemplu, ar putea cheltui mai mult pentru avansul necesar achiziţiei şi vor rămâne cu un buget prea mic pentru a-şi permite amenajarea şi decorarea cum şi-ar dori. Recomandarea economistului este că „atunci când cumperi o casă, să te gândeşti şi la mobilarea ei”.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite