Ce se întâmplă cu prețul energiei și cât ar putea dura criza. Previziunile unui cunoscut expert român
0Europa se confruntă cu o criză energetică de proporții care o condamnă practic la recesiune. Criza energetică va dura încă cel puțin trei ani, dar prețurile ar putea să înceapă treptat să scadă de anul viitor, crede analistul de energie Andrei Ilaș.
Criza energetică a provocat explozia preţurilor la energie și reprezintă în acest moment principala provocare la nivel european, dar și un factor serios de risc.
Tot mai multe companii sunt forțate să-și reducă sau să-și închidă producția din cauza prețului fără precedent al energiei, iar acest lucru va alimenta creșterea somajului și chiar ample mișcări sociale, care pot degenera. Cel puțin aceasta este proiecția pentru cele mai multe economii din zona Euro și nu numai, un motiv în plus de îngrijorare pentru autorități.
O veste proastă și una bună
Cu o expertiză serioasă în domeniul energiei, analistul Andrei Ilaş a lucrat pentru Banca Mondială şi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, la Bonn (Germania).
Actualmente, Andrei Ilas este director operațional la Cooperativa de Energie, primul furnizor de energie electrică din surse regenerabile certificate și CEO al platformei nrgi.ai, un marketplace pentru marii consumatori industriali de energie. Analist în energie cu o experienţă profesională de peste 10 ani, a avut şi are clienţi precum Banca Mondială, Sandbag şi Deloitte, prin firma sa de consultanţă.
Între 2014 şi 2018, Ilaş a fost analist în costurile energiei regenerabile la Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, iar între 2008 şi 2012 a fost consultant de afaceri la reprezentanţa din România a băncii franceze Crédit Industriel et Commercial.
Andrei Ilaș are o veste bună și una proastă în privința crizei energetice. Vestea bună este că prețurile ar putea începe să scadă încă de la începutul anului viitor, pe fondul unei cereri mai reduse din cauza recesiunii care e probabil să se instaleze treptat în România și în toată Europa.
„Prețurile sunt foarte mari pentru ca economia să supraviețuiască la modul asta. Și există ceea ce se numește distrugere de cerere foarte mare la nivel industrial în Europa, iar în mod normal asta ar trebui să pună presiune pe prețuri să se ducă în jos, prin mecanismele pieței. E foarte probabil și să fie o recesiune economică care să ducă la scăderea cererii în anul viitor, începând din ianuarie - februarie încolo sau chiar decembrie anul asta. Situația macroeconomică e dificilă și nu susține practic o menținere a cererii de electricitate la nivelurile din trecut”, explică Ilaș.
Vestea proastă este că înainte să scadă, prețurile ar putea să mai urce, cel puțin în acest an. Valabil în România și în general în toată Uniunea Europeană. Și asta nu e tot. Criza energetică va continua să dea bătăi de cap Europei și în următorii ani, chiar dacă prețurile ar putea să fie ceva mai mici decât acum.
„În principiu, iarna asta e asigurată, n-o să fie atât de dificilă pentru că stocajul e destul de mare, e destul gaz, mai vine în continuare. Plus că e partea asta de recesiune care va face să mai scadă cererea, deci eu cred că în iarna aceasta nu vor fi probleme mari în Europa. Dar apoi trebuie refăcute stocurile, din martie anul viitor. Cum cantitatea importată de regulă din Rusia nu va mai fi disponibilă având în vedere relațiile care există la ora actuală, va trebui achiziționată de pe piețele internaționale. Acolo va fi cerere mare, iar prețurile vor reflecta această cerere adițională din Europa”, mai spune expertul.
Ce va urma
Dacă criza energetică va continua între trei și cinci ani, așa cum estimează mulți experți, prețurile vor oscila.
„E jocul ăsta al cererii și al ofertei. Dacă cererea scade, economia intră în recesiune, cel mai probabil nu o să trebuiască să luăm 60 de miliarde de metri cubi de gaz (bcm) la nivel european, ci doar vreo 30. Datele arată că iarna trecută au fost importați în total 62 de bcm. În 2022-2023 s-a ajuns 19, deci 40 de bcm au lipsit din Rusia și a crescut importul de energie cu 20 și ceva din alte surse, plus a mai scăzut cererea industrială. La anul, dacă Rusia reduce la zero livrările, ar mai fi 20 de bcm pe care trebuie să îi mai importăm. Doi - trei ani o să fie scump pentru că fiecare moleculă adițională pe care o cumperi din piețele internaționale pune presiune pe prețul gazului și îl duce sus. Pe de altă parte, cererea a scăzut. Față de anul trecut, când era 327 de miliarde de metri cubi în Uniunea Europeană, acum e estimată să fie 282”, mai spune el.
Cu timpul, prețurile se vor regla și vor ajunge chiar să fie mult mai mici decât cele de acum, în termen de trei și până la cinci ani. Asta și pentru că prețurile imense de acum au provocat efervescență pe piața energiei, iar tot mai multe companii din acest domeniu pregătesc investiții importante, tentate de câștigurile imense. Însă incertitudinea va continua să fie cuvântul de ordine și pe viitor.
„Toate companiile care aveau proiecte de exploatare a gazelor și care ezitau anii trecuți când prețurile erau 20 de euro pe megawatt sunt gata acum să se implice, pentru că preșurile au ajuns între 100 și 200 de euro pe megawatt. În paralel, vor încerca unele companii să aducă proiecte adiționale de gaz lichefiat de pe piață din toată lumea”, adaugă Ilaș.
Pot să apară însă probleme de altă natură, iar una dintre ele ține de faptul că o astfel de investiție presupune cel puțin un an sau doi de pregătire a proiectului înainte ca gazele să fie exploatate și să fie disponibile pe piață.
„Problema e cât de repede vor putea să aducă aceste companii proiectele noi și care va fi cererea pe ăștia 3-5 ani, pentru că dacă vine o recesiune foarte puternică așa cum anunță Germania, pana la un maxim 10% scădere de PIB, nu o să mai fie cererea la același nivel. Iar în acel timp o să apară altă problemă, pentru că foarte multe proiecte de gaz noi nu or să mai aibă cererea pe care o aveau acum”, explică Ilaș.
Soluțiile României
Țările Uniunii Europene, inclusiv România, se confruntă în general cu aceleași probleme legate de criza energetică. România, însă, reprezintă un caz particular. Dacă majoritatea țărilor UE nu dispun de zăcăminte de gaze, România le are, însă nu le exploatează suficient.
În opinia lui Andrei Ilaș, „autoritățile ar trebui în continuare să facă toate eforturile pentru a asigura gaze și energie electrică la prețuri rezonabile mai ales pentru populație și pentru cel puțin o parte industrie”. În același timp, autoritățile au nevoie de planuri de reducere a consumului și de investiții semnificative în eficiența energetică.
„Pe termen scurt, până la 10 ani, este foarte probabil ca România să aibă nevoie de noi resurse interne de gaz astfel că unele proiecte ar putea avansa. Totuși, pe termen lung gazul fosil e foarte puțin probabil să joace același rol ca în trecut, astfel că investiții prea mari ar putea duce ca multe din aceste proiecte să devină active neperformante. România trebuie să investească în resurse de energie regenerabilă și să avanseze în mod accelerat în proiecte de energie nucleară, cum sunt cele în parteneriat cu Statele Unite. Un mixt de energie cu emisii de carbon reduse va fi mereu de preferat unei singure surse, e o regulă cunoscută în acest domeniu”, a conchis expertul.
Se încarcă comentariile...
