Câţi bani au la dispoziţie autorităţile locale pentru a rezolva rapid problema gunoaielor

FOTO: Ş.Both

Autorităţile locale au la dispoziţie peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor. Banii vin din PNRR şi de la bugetul de stat, şi vor putea fi accesaţi din această vară, se arată într-o analiză Frames & Best Tools.

Conform sursei citate, pentru primarii din România, acesta se anunţă a fi unul dintre testele de competenţă din actualul mandat. 

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte ţări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut paşi semnificativi şi decisivi către viitor.

Statisticile arată că România este, printre altele, codaşă în Europa la capitolul gestionării deşeurilor. Gradul de reciclare în ţara noastră este în prezent de numai 11%, în condiţiile în care media europeană este de 45%.

Şi asta în condiţiile în care, în ţara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deşeuri, cu 42 de  milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania şi Franţa.

Potrivit analiştilor, firmele de salubrizare reuşesc cu greu să facă faţă cantităţilor tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile oraşe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depăşită de creşterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile oraşe.

„Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri – resturi alimentare şi vegetale)  a rămas, din păcate, la nivel de deziderat. Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autorităţile locale au la dispoziţie, în premieră, o linie de finanţare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR şi de la bugetul de stat”, arată analiza Frames & Best Tools.

În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiţi pentru a rezolva problema deşeurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” – adica puncte de colectare a deşeurilor la nivelul comunităţilor, cum sunt platformele subterane, semiingropate sau supraterane.

Planurile autorităţilor vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor.

Ce sunt insulele ecologice

Conform specialiştilor, insulele ecologice pe care UE vrea să le finanţeze şi să le implementeze în oraşele româneşti sunt, în fapt, nişte platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectivă a deşeurilor. Acestea sunt realizate din materiale solide şi sunt etanşe, astfel că nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplăcute sunt izolate.

Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deşeuri de hârtie şi carton, plastic, deşeuri metalice, sticlă, deşeuri biodegradabile şi deşeuri reziduale.

Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localităţile de până în 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalaţii, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obţine până la 300 de astfel de insule de colectare a deşeurilor.

„Cu cât numărul locuitorilor e mai mare, cu atât numărul centrelor de colectare finanţate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insulă are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fără TVA. E o oportunitate fără precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor’’, afirmă Ştefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului ,,Smart City’’ în contextul gestionării deşeurilor.

Pentru a beneficia de banii europeni, autorităţile trebuie să pună la dispoziţie terenurile şi să asigure instalarea şi operarea acestor facilităţi.

Prin astfel de proiecte integrate, România îşi poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea ţintei de 55% pentru reciclarea deşeurilor municipale.

„Proiectul cu finanţare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deşeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri – resturi alimentare şi vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curăţenia localităţilor’’, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluţii pentru managementul deşeurilor.

„Sunt multe oraşe care au încercat şi chiar au reuşit să implementele soluţii de selectare a deşeurilor dar, din păcate, la nivel naţional ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluţie abstractă. În condiţiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflaţie, banii europeni reprezintă singura soluţie viabilă pentru a înfiinţa această infrastructură ecologică’’, a mai spus expertul.

Datele statistice de la Eurostat arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condiţiile în care media UE este de 505 Kg.

Specialiştii Frames susuţin că stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului.

Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deşeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.

Suntem depăşiţi doar de Germania (405 mil.tone) şi Franţa (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în faţa noastră, dar nu mai face parte din UE.

În ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc  în timp ce media europeană este de 24%.

PNRR, extremă urgenţă

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile şi-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) şi soluţii concrete (gropi de gunoi ecologice, instalaţii specializate, platforme de management a deşeurilor etc), cu o finanţare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înfiinţarea a cel puţin 15 centre integrate de colectare a deşeurilor, la nivelul marilor oraşe, unde se va asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din uşă în uşă”, respectiv a deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum şi a fluxurilor speciale de deşeuri – deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri provenite din activităţi de construcţie şi demolări).

Planul se mai referă la înfiinţarea a 26 de instalaţii de reciclare a deşeurilor şi a cel puţin 254 de sisteme integrate de colectare a deşeurilor agricole compostabile.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcţională şi eficientă.

Analiştii susţin că într-o economie circulară, deşeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetăţenilor şi include toate sistemele de procesare şi reciclare de pe piaţă. Scopul final este de a reduce cantitatea de deşeuri nereciclabile şi conservarea resurselor naturale ale planetei.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autorităţile şi-au asumat şi adoptarea Strategiei naţionale privind economia circulară (Trimestrul III 2022). În cadrul acesteia, una dintre măsurile esenţiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deşeurilor municipale.

„Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deşeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim şi să implementăm proiectul ,,România curată’’, o ţară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri şi localităţi curate, fără deşeuri la tot pasul’’, a mai declarat Ştefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.

Colectarea gunoaielor, un business profitabil

În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deşeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu faţă de acum 10 ani.  Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021.

Şi profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

În sectorul colectării deşeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajaţi, în creştere cu aproape 10.000 faţă de acum 10 ani.

Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, în funcţie de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING ŞI URBAN SA, toate cu încasări între 160 şi 300 milioane de lei în 2021.