Care sunt formele de populism fiscal sau cum îşi „cumpără“ politicienii voturile

Există trei forme de populism, cel tipic românesc, cel maghiar şi cel polonez, fiecare dintre ele conţinând promisiuni pentru anii care ar urma alegerilor şi care de cele mai multe ori se concretizează în creşterea preţurilor produselor de consum, a explicat economistul-şef al Unicredit.

Potrivit lui Dan Bucşa, populismul românesc înseamnă creşteri de salarii şi pensii promise pentru ani de zile de acum înainte şi care crează aşteptări care se văd în inflaţie. 

”Există apoi populismul de tip maghiar. Cresc pensiile şi salariile cu 3 luni înainte de alegeri, după care mă opresc. Dacă vă uitaţi la creşterea salariilor în Ungaria o să vedeţi nişte ”dâmburi” care reprezintă anii electorali, scrie Hotnews. 

Şi mai există apoi populismul polonez, unde măsurile sunt luate ca să nu afecteze inflaţia”, a mai explicat Bucşa.

Polonezii au mărit semnificativ alocaţiile pentru copii la 500 de zloţi (circa 120 de euro)/copil. În momentul în care au fost mărite, s-a văzut clar cum polonezii au folosit banii pentru a-şi plăti din datorii. Dar nu s-a văzut în inflaţie. 

A doua cheltuială pe care o fac acum polonezii sunt nişte transferuti către pensionari. Se dau o singură dată şi atât. Şi au mai tăiat din taxele pentru tineri, cele pe venit şi taxele pentru companiile deţinute de tineri. 

Aceste ultime măsuri se vor aplica din toamnă. Oricum, ele nu se vor vedea în inflaţie, mai spune Bucşa, adăugând că anul acesta bugetarii din Polonia vor primi cam 6% în plus la salarii (în termeni reali).

Munca este remunerată mai puţin în România din cauza structurii economiei. ”Ne bazăm mai mult decât alte ţări pe firme mici cu valoare adăugată mică , având oameni cu o calificare redusă şi care pot fi uşor înlocuiţi. Una e să ai două fabrici auto, cum are Ungaria şi unde oamenii trebuie să fie calificaţi ca să poată opera maşinile şi alta e să te bazezi pe industrii cu valoare adăugată mică- gen textile sau lohn- cum facem noi”, mai arată Dan Bucşa.

Macroeconomistul UniCredit a mai dat exemplul Ungaria, care a luat la rând industriile şi a făcut un clasament pe tipuri de industrii - cu valoare adăugată mică, medie şi mare. 

”Ei se duc ţintit către industriile cu valoare adăugată mare. Pentru Ungaria, industria auto nu mai e una cu valoare adăugată mare, ci medie. Deşi au multe fabrici auto şi mai construiesc unele, ţinta lor numărul una este industria tehnologiilor înalte. 

O altă ţintă pentru ei e să crească valoarea produsă în Ungaria a unei maşini exportate. Acum au 30%, iar alte ţări au 70%. 

Probabil că ştiţi cum se produce un automobil în Europa- Foarte multe dintre componente trec de 3 ori graniţa -le trimiţi într-o ţară, se face motorul, îti vine înapoi, mai adaugi niste componente, iar îl trimiţi înafară, iar într-un final pui caroseria şi exporţi maşina”, consideră Bucşa.