Capacitatile de producere a energiei electrice au crescut cu 1.800 MW

Ministrul de stat, Dan Ioan Popescu, isi apara reforma din sistemul energetic, inceputa pe principii noi in 2001. Intentionand sa vina cu cifre si date concrete, Dan Ioan Popescu a afirmat ca in

Ministrul de stat, Dan Ioan Popescu, isi apara reforma din sistemul energetic, inceputa pe principii noi in 2001. Intentionand sa vina cu cifre si date concrete, Dan Ioan Popescu a afirmat ca in abordarea strategiei SEN a pornit de la pierderile Termoelectrica, in valoare de 700 milioane de dolari la sfarsitul lui 2000. Pierderile au fost generate de vanzarea energiei sub costuri de productie, pierderi pe care, insa, tot consumatorii finali le platesc. Prin investitiile de 400 milioane de dolari, capacitatile din productia de energie electrica au crescut cu 1.800 MW. Cresteri de capacitati s-au realizat si la inmagazinarea gazelor, practic, Romania dublandu-si posibilitatile de acumulare a gazelor naturale la 2,6 miliarde mc. Privind privatizarea Petrom, ministrul Dan Ioan Popescu admite un termen optimist, iunie-iulie, insa se fereste sa anunte o data exacta. Petrom este analizat in contextul economic romanesc, dar si, punctual, in cel petrolier si petrochimic. Totodata, Dan Ioan Popescu mizeaza pe SNP Petrom ca un sustinator al bugetului de stat si dupa privatizare.
Dan Ioan Popescu, ministru de stat:
Termoelectrica - o "gaura" de 700 milioane de dolari in 2000
"Ni se reproseaza ca nu am realizat reforma in productia de energie electrica, deci in sistemul energetic romanesc. Reprosurile incep cu faptul ca barajele hidrocentralelor si instalatiile aferente nu au fost si ele scoase la privatizare prin gruparea lor impreuna cu termocentralele, pentru a se realiza pachete atractive si competitive. In acest context, ma intreb de ce s-a spart Conel-Renel in Termoelectrica si Hidroelectrica in '99-2000, daca dupa aceea trebuie din nou cuplate? Personal, consider ca spargerea a fost o mare eroare. Daca s-ar fi realizat complexurile energetice, in care ar fi fost unite minele, cu termocentrale si hidrocentrale, ar fi fost, intr-adevar, o cu totul alta idee. Si, probabil, in prezent am fi fost cu mult inainte daca acest lucru s-ar fi intamplat in '97-'98. Acest lucru ar fi fost valabil si in ceea ce priveste Unitatea 2 de la Cernavoda. Aici, intr-adevar, a fost emis un HG la sfarsitul lui 2000, dar banii in buget au fost introdusi in 2001. Daca s-ar fi inteles din timp importanta finalizarii Unitatii 2, acest capitol ar fi trebuit discutat in 1997, iar astazi Cernavoda ar fi avut o productie dubla de energie electrica. Am fi avut in functiune si Grupul 1, cat si Grupul 2. Actualmente, dupa o investitie la nivelul a 700 milioane de dolari, Grupul 2 se afla in plina constructie, urmand sa fie finalizat in 2005, cand va intra in probe. In 2006, Unitatea 2 va incepe productia de energie electrica, iar Cernavoda va furniza in sistem o cantitate dubla de energie. Cei care considera ca nu s-a facut nimic in energetica romaneasca comit o grava eroare, nu atat la adresa MEC, cat la cea a oamenilor care efectiv au facut lucruri importante in sistem. Aici, doresc sa reamintesc ca doar in procesul de modernizare au fost cuprinse capacitati insumand 1.800 MW, pentru care au fost investite 400 milioane de dolari. In ceea ce priveste distributia de energie electrica, aceasta a fost grupata in opt societati, neacceptandu-se ideea divizarii ei in 19 unitati, asa cum se preconiza in anul 2000. Nu am inteles niciodata teoria spargerii in mai multe bucati, pentru ca, apoi, sa le reunim pentru a fi privatizate. Caci 19 societati de distributie a energiei electrice nu ar fi prezentat masa critica necesara pentru a putea fi scoase la privatizare. De aceea, in 2001, a trebuit sa schimbam strategia de distributie astfel incat am realizat opt societati de distributie a energiei electrice. Acestea au o masa critica suficient de puternica pentru a fi atractive pentru investitori, lucru care, de fapt, s-a si intamplat. In ceea ce priveste competitia dintre distributiile de energie, mi se pare o intentie nerealista, in contextul in care, in toate tarile civilizate, modalitatea in care functioneaza aceste societati este fixata de autoritatile de reglementare. Iar in Romania, Autoritatea Nationala de Reglementare a Energiei Electrice functioneaza din 1999. La pretul energiei electrice si termice s-a produs, intr-adevar, o majorare. In fapt, ce inseamna asta? Inseamna ca pretul a fost realiniat la costurile de productie a energiei electrice si termice in toate unitatile din Romania. Am facut aceasta realiniere pentru ca nu am putut fi de acord cu sistemul de introducere si generare a unor gauri imense in cadrul producatorilor de energie. Este cazul Termoelectrica, producator care, in 2000, avea o gaura de 700 milioane de dolari, tocmai pentru ca vindea sub costuri. Deci diferenta de pret reprezinta numai modalitatea de acoperire a costurilor de productie. Insist pe ideea ca nu s-a practicat un sistem de relatii oculte, precum vanzarea-cumpararea stalpilor de transport al energiei electrice. Este momentul sa reamintesc faptul ca reforma din SEN a fost apreciata de Uniunea Europeana, care a acceptat road-mape-ul pregatit de MEC si aprobat de Guvernul Romaniei. Iar, in prezent, negocierea capitalului de energie se apropie de finalizare, reconfirmand bunul mers al reformei din energetica romaneasca. Vinerea trecuta, am transmis ultima varianta a documentului complementar de pozitie, primind din partea Comisiei Europene mesaje de apreciere a acestor documente".
Gazele naturale - inmagazinarea s-a dublat la 2,6 miliarde mc
"In domeniul gazelor naturale, s-ar fi dorit sa ramanem la acea pata alba care era la inceputul lui 2001, in ceea ce priveste infrastructura din distributia gazelor, infrastructura de transport si din sistemul de depozitare a gazelor. Practic, in trei ani, capacitatile de inmagazinare s-au dublat de la 1,3 la 2,6 miliarde mc gaze naturale. Acest fapt a permis trecerea unor ierni extrem de geroase in Romania, fara a mai avea efecte deosebite asupra presiunii si aprovizionarii cu gaze naturale pentru consumatori. Dupa 2001, exista cinci societati mixte care azi produc gaze naturale. De asemenea, exista 19 distributii private de gaze naturale care, din pacate, nu au putut fi pornite mai devreme. In ceea ce priveste distributia de gaze, a existat si aici ideea de a o sparge in opt societati, si nu in doua cum sunt azi - Distrigaz Sud si Nord, fapt care ar fi oprit orice privatizare in acest domeniu".
"Privatizarea Petrom, o necesitate. Ma feresc, insa, sa spun o data exacta"
"Suntem acuzati de nerespectarea promisiunii privind privatizarea Petrom. SNP Petrom nu a fost privatizata in perioada 1999-2000, deoarece nici un investitor nu a depus o oferta corespunzatoare. Modalitatea aleasa pentru privatizare a fost prost gandita si e normal ca nici un investitor nu a fost atras. Actualmente, Petrom a fost pregatit pentru privatizare, iar modalitatea aleasa ne-a permis sa avem 15 ofertanti. Dintre acestia, sapte investitori se afla in cursa si continua analiza de participare la privatizarea Petrom. In data de 7 aprilie, companiile din competitie isi vor depune ofertele finale. Este momentul sa reafirm ca privatizarea Petrom este o necesitate. In actualul stadiu al negocierilor, aceasta privatizare poate fi realizata in perioada imediat urmatoare. Ma feresc, insa, sa spun o data exacta. Pentru ca a mentiona o data exacta inseamna o abordare necomerciala a unui proces de vanzare, fapt care ar putea duce la o serie de conditionalitati din partea cumparatorului, dar ar reprezenta si o dovada de neseriozitate, deoarece nu am recunoaste volumul imens de lucru al comisiilor si al cumparatorului. Eu cred ca aceasta privatizare - sunt optimist asupra termenului - se va realiza in perioada iunie-iulie, dupa negocierea finala. Dincolo de pretul companiei, este foarte important ca Petrom sa ramana o societate importanta pentru Romania si nu numai. Petrom trebuie sa continue sa aiba un rol important pentru bugetul de stat, pentru salariatii proprii, dar si pentru cei care lucreaza la cele cateva zeci de mii de societati care utilizeaza produsele Petrom si care sunt conditionate de existenta Petrom. Acest lucru este fundamental. Fara discutie, ne intereseaza si pretul, iar faptul ca pe bursa valoarea actiunilor societatii este in crestere reprezinta inca o bila alba pentru Petrom".
Petrom nu va prelua datoria Rafo
"Mentionez faptul ca in timpul negocierilor trebuie sa clarificam cateva aspecte extrem de importante. Unele sunt legate de mediu. In cursul zecilor de ani, s-au produs o serie de efecte asupra mediului. Aceste efecte trebuie suportate de proprietarul care a existat, respectiv statul.Apoi, pana la un anumit nivel, trebuie inclusa valoarea terenurilor in capitalul social, dar si faptul ca nu se vor aplica penalizari asupra investitorului daca nu este mentinut numarul de angajati. Este normal ca, in procesul privatizare, investitorul sa discute si sa comunice ce restructurare si ce reforma doreste sa faca in Petrom, cuplat cu volumul de investitii. Sa nu uitam ca statul va ramane cu un pachet important in cadrul SNP Petrom, deci va avea un cuvant de spus. Acest lucru va fi insotit de o analiza a strategiei de dezvoltare a industriei petrochimice, precum si de o dezvoltare a industriei petroliere in Romania. In ceea ce priveste creantele Petrom la Rafo si Darmanesti, insist pe ideea ca SNP nu va prelua aceste datorii. Petrom a cerut falimentul rafinariei Darmanesti, iar in privinta Rafo exista datorii de peste 1.500 miliarde lei. Acestea exista dinaintea procesului de privatizare si pe perioada cand nu exista posibilitatea preluarii titeiului din Moldova de catre alte rafinarii, deoarece nu exista rampa de incarcare. Datoria este din perioada din care consiliul de administratie al Petrom a fost de acord sa furnizeze titei catre Rafo. Conditiile au fost extrem de clar stipulate in contractele de vanzare a titeiului, iar acele contracte au acoperire in gajuri din toate punctele de vedere. Cert este ca, in nici un caz, Petrom nu va prelua aceasta datorie".