Planurile politicienilor par să ducă, însă, în direcţia opusă. Dacă în draftul raportului Comisiei de Anchetă a ANRE am văzut că apetitul pentru o piaţă liberă a gazelor naturale este foarte scăzut, Comisia Europeană ne atrage atenţia că legislaţia noastră trebuie să fie în acord cu principiile concurenţiale care guvernează Uniunea Europeană. 

Cum ar trebui România să se pregătească pentru a avea o piaţă eficientă a gazului natural? Cât de mult contează o legislaţie adecvată în contextul procedurii de infringement iniţiată de Comisia Europeană României pe motiv că nu a vrut să înlăture barierele tehnice şi legale în calea exporturilor de gaze naturale? Ce înseamnă Nord Stream 2 pentru securitatea Europei de Est şi care este rolul Ucrainei în asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene? 

Am aflat răspunsurile la aceste întrebări de la Anna Kaisa Itkonen (foto dreapta), purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Energie şi Schimbări Climatice, Miguel Arias Canete, oferite în exclusivitate pentru adevarul.ro. 

Un rezumat al declaraţiilor:

  • Ordonanţa de Urgenţă 64 a introdus reforme cruciale pentru funcţionarea pieţei de gaze naturale a României. Procedurile de infringement împotriva României referitoare la restricţiile de export sunt în continuare deschise şi depind de rezultatul procesului legislativ.
     
  • UE reafirmă în acest context rolul Ucrainei de ţară strategică pentru tranzitul de gaze pentru Uniunea Europeană
     
  • UE susţine Ucraina să implementeze rapid reformele din sectorul energetic. Divizarea Naftogaz (n.r. este vorba despre procedura de „unbundling”), compania naţională de petrol şi gaze, joacă un rol important în aceste eforturi. Finalizarea şi implementarea acestui proces este un pas cheie pentru a asigura tranzitarea gazelor prin Ucraina pe termen lung.
     
  • Poziţia Comisiei faţă de Nord Stream 2 este binecunoscută. Gazoductele din Uniunea Europeană trebuie construite şi operate în acord cu legislaţia în vigoare. Nord Stream 2 nu poate avea loc într-un vid legislativ sau doar în conformitate cu legea exclusivă a unei ţări.

Interviul complet:

Consideraţi că o posibilă reacţie a Comisiei Europene referitoare la schimbările aduse la legile justiţiei de Parlamentul României ar putea submina susţinerea acordată de Comisia Europeană gazoductului BRUA?

Comisia Europeană analizează schimbările şi impactul lor.

În contextul amendamentelor aduse de Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor la OUG64/2017, îşi menţine Comisia Europeană poziţia privitoare la ideea că mai multe pieţe de tranzacţionare a gazului natural ar putea asigura o piaţă a gazului natural liberă, competitivă şi transparentă? Este un monopol bursier în linie cu tratatele Uniunii Europene privind competiţia? Este legal a fi retrasă licenţa de funcţionare a unui operator bursier existent?

Ordonanţa de Urgenţă 64 a introdus reforme cruciale pentru funcţionarea pieţei de gaze naturale a României. A eliminat barierele legislative care împiedicau exportul de gaze naturale din România, fapt ce a determinat Comisia Europeană să declanşeze o procedură de infringement împotriva României. Dereglementarea preţului plătit producătorilor de gaze naturale din România a fost primul pas către o piaţă competitivă şi funcţională.

Procedurile de infringement împotriva României referitoare la restricţiile de export sunt în continuare deschise şi depind de rezultatul procesului legislativ. Comisia Europeană susţine România pentru a găsi o abordare echilibrată care să asigure transparenţa dorită pe piaţa gazelor naturale, însă rămâne consecventă a respecta regulile UE şi a menţine certitudinea investitorilor.

Care este plasa de salvare pe care Comisia Europeană i-o poate oferi estului Uniunii Europene şi Ucrainei după anul 2019, atunci când va expira contractul dintre Naftogas şi Gazprom?

UE este pregătită să faciliteze discuţii trilaterale în privinţa gazului natural între cele două părţi, la nevoie, inclusiv pe marginea perspectivelor pe termen lung ale tranzitului de gaze prin Ucraina. UE reafirmă în acest context rolul Ucrainei de ţară strategică pentru tranzitul de gaze pentru Uniunea Europeană, conferit şi de faptul că Ucraina va încheia reformele din sectorul gazelor naturale şi va continua aşa şi în viitor.

În ceea ce priveşte parteneriatul comprehensiv dintre UE şi Ucraina, în 2016, UE a încheiat cu Ucraina un Memorandum de Înţelegere privind un Parteneriat Strategic de Energie. În cadrul acestui parteneriat strategic, UE susţine Ucraina să implementeze rapid reformele din sectorul energetic. Divizarea Naftogaz (n.r. este vorba despre procedura de „unbundling”), compania naţională de petrol şi gaze, joacă un rol important în aceste eforturi. Finalizarea şi implementarea acestui proces este un pas cheie pentru a asigura tranzitarea gazelor prin Ucraina pe termen lung.

Ar trebui să reamintim în acest context la fel de bine că UE şi instituţiile financiare europene au alocat 8 miliarde de euro începând cu anul 2014 pentru a ajuta Ucraina să îşi stabilizeze economia, să întreprindă reforme comprehensive în acord cu standardele internaţionale şi să îmbunătăţească standardul de viaţă al cetăţenilor săi.

Cea mai mare plasă de salvare pe care Uniunea Europeană o poate oferi este piaţa ei internă energetică, o piaţă integrată şi interconectată. Comisia Europeană lucrează la finalizarea ei şi a mobilizat atât cadrul legal al UE cât şi finanţări către acest obiectiv. La nivel UE, acest lucru se traduce în implementarea celui de-Al Treilea Pachet Energetic şi a codurilor de reţea subiacente, în construcţia interconectoarelor transfrontaliere şi a Proiectelor de Interes Comun.

Uniunea Europeană a accelerat finanţarea unor proiecte regionale importante din Centrul şi Estul Europei cum ar fi BRUA şi terminalul de gaze naturale lichefiate Krk, necesare pentru a diversifica sursele şi rutele de aprovizionare. În plus,TAP va transporta noi surse de gaze naturale.

Cum vor putea ultimele amendamente aduse Directivei Gazului (2009/73/EC) privitoare la gazoductele de import să contribuie la creşterea nivelului de securitate energetică în Uniunea Europeană?

Comisia Juncker s-a angajat la toate obiectivele UE, inclusiv la cele privitoare securitatea energetică şi la crearea unei pieţe a gazelor naturale competitivă şi bine diversificată. Cel de-Al Treilea Pachet Energetic are ca scop creşterea gradului de competiţie dintre companii, evitarea conflictelor dintre operatorii de infrastructură şi furnizori şli, în final, să asigure securitatea aprovizionării.

Serviciile Juridice ale Comisiei şi Consiliul au concluzionat că Directiva Gazului nu asigură un cadru legal comprehensiv pentru gazoductele din şi către ţări terţe. Această omisiune juridică pe teritoriul UE este în detrimentul funcţionării unei pieţe interne energetice şi asigurării aprovizionării cu gaze a Uniunii. Propunerea din prezent va stabili aplicarea Directivei Gazului pentru toate acele gazoducte care pleacă şi vin spre şi din ţări terţe, conferind un cadru juridic sigur pentru toţi participanţii la acest proces.

Gazoductul Nord Stream 2 este văzut de unele state europene ca un proiect energetic care va creşte dependenţa de gazul natural importat din Rusia. Ce abordare va avea Comisia Europeană faţă de construcţia acestui gazoduct, ţinând cont că Germania a autorizat deja construcţia Nord Stream 2 pe teritoriul său?

Poziţia Comisiei faţă de Nord Stream 2 este binecunoscută. Gazoductele din Uniunea Europeană trebuie construite şi operate în acord cu legislaţia în vigoare. Nord Stream 2 nu poate avea loc într-un vid legislativ sau doar în conformitate cu legea exclusivă a unei ţări. Dacă va fi construit, acest gazoduct va trebui să respecte cadrul legal care ia în considerare principiile cheie ale regulilor de piaţă ale UE.

Comisia Europeană este angajată să susţină toate obiectivele Uniunii Energetice, inclusiv securitatea energetică şi crearea unei pieţe bine diversificate şi competitive a gazului natural.