Brânza de capră se usucă la Ghizela

Vasile Tănase stă pe o tonă de brânză şi n-are cui s-o vândă. Considerată o delicatesă în Occident, brânza de capră nu are acelaşi succes şi în România. Puţinii crescători de capre din judeţul Timiş sunt în pragul falimentului.

CLICK AICI pentru fotogalerie

Vasile Tănase a lucrat în tinereţe la Uzina Tractorul din Braşov. Acum, la 67 ani, locuieşte împreună cu soţia sa în satul Ghizela din judeţul Timiş.

Satul e plin de bătrâni care trăiesc cu speranţa că, în afara gropilor din cimitir, va mai fi săpată o groapă, ceva mai mare, care să adune gunoiul din tot judeţul. Investiţia aceasta ar mai dezmorţi vieţile oamenilor şi i-ar face să mai uite de drumul spre cimitir. Totuşi, familia Tănase se zbate să trăiască de pe urma animalelor din curte. Pe lângă porci, bătrânii mai cresc câteva găini şi, comoara lor!, 100 de capre.

Anul acesta, animalele au dat atât de mult lapte încât Vasile Tănase a strâns o tonă de brânză. Ce folos, să ai atâta brânză dacă nu ai cui s-o vinzi. „O las şi la opt lei kilogramul ş-o dau pe toată, numai să vină s-o ia cineva", spune disperat gospodarul. Chiar dacă are o tonă de brânză în cămară, fermierul duce o viaţă grea.

Omul nu are curent electric şi nici reţea de apă: „Conducta e la noi la gard, dar n-am avut bani s-o tragem până în casă". Foloseşte apa din fântâna săpată cu mâinile lui, din care scoate zeci de găleţi în fiecare zi. NeaTănase tânjeşte şi el după groapa de gunoi a judeţului, care ar putea fi săpată la Ghizela. „Să vină să se facă şi la noi ceva. De ce să nu vină? Să aibă tinerii de lucru", spune cu năduf Tănase.

Brânza de capră, recomandată de medic
În popor se spune că laptele de capră este cel mai bun după cel de bivoliţă pentru plămâni. Medicul pneumolog Ştefan Frenţ a auzit acest lucru, dar spune că ştiinţific nu se poate dovedi. Şi nutriţionistul Rodica Nicolescu spune că produsele din lapte de capră sunt de departe cele mai bune: „Sunt foarte sănătoasă pentru că au puţin colesterol. Pentru o dietă sănătoasă aş recomanda mai degrabă laptele de capră, decât cel de oaie sau vacă".

Chiar dacă lumea zice că brânza de capră este mai bună şi mai sănătoasă decât cea de oaie, în mentalitatea românilor lucrurile stau cu totul invers. „În Franţa, laptele şi brânza de capră sunt mai presus decât cea de oaie. E drept că gustul la cea de capră diferă, în sensul că este un pic mai sărată şi mai iute, dar este mult mai sănătoasă. Noi nu suntem educaţi în acest sens", spune preşedintele Asociaţiei Ovitim „Mioriţa", Gheorghe Mihăescu. El ştie crescători de capre care au reuşit să valorifice brânza pentru că au descoperit taina: „Trebui să o dai cât mai repede după ce ai făcut-o. Cu cât trece mai mult timp, cu atât o vinzi mai greu"...

Directorul de la APE, căprar-şef

În Timiş se cresc aproximativ 5.000 de capre. Unul dintre cei mai mari crescători din judeţ este şeful Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin, care deţine aproape 1.000 de capete. Afacerea sa este profitabilă pentru că mai are şi o fabrică de lapte în Lugoj.

„În prezent, vânzările la produsele lactate au scăzut considerabil. Eu am reuşit să vând ce am mai avut prin fabrică", spune Bojin. El colectează atât lapte de capră, cât şi de vacă şi de oaie. „Am făcut brânză din fiecare, dar am făcut şi mixtă. Cea mai bună este cea de capră, dar la noi nu se face încă această diferenţă", precizează Bojin.

Costurile de producţie ale unui kilorgram de brânză de capră sunt cu 50% mai mari decât ale unui kilogram de brânză de vacă. „Dacă brânza de vacă se vinde cu opt lei, cea de capră ar trebui să se vândă cu cel puţin 16 lei", crede căprarul şef de la Ape. Cu toate că Bojin are o fermă de 1.000 de capre başca o fabrică de lapte în Lugoj, profit nu mai înregistrează de luni de zile. Motiv pentru care se gândeşte foarte serios să renunşe la capre. „Este din ce în ce mai greu", conchide Bojin.

Cele 100 de capre ale gospodarului nu-i aduc suficienţi bani pentru un trai decent