BNR avertizează: avem o economie supraîncălzită!

Experţii Băncii Naţionale a României (BNR) s-au dovedit a fi mai pesimişti decât cei de la Comisia Naţională de Prognoză în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor din 2008 şi 2009. Noile

Experţii Băncii Naţionale a României (BNR) s-au dovedit a fi mai pesimişti decât cei de la Comisia Naţională de Prognoză în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor din 2008 şi 2009. Noile proiecţii, anunţate ieri de BNR, arată o inflaţie de 6,6% pentru 2008 şi de 4,2% pentru 2009, în timp ce Prognoza estimase 5,4% în 2008, respectiv 4,0% în 2009.

Revizuirea în sus a proiecţiilor a determinat, de altfel, şi majorarea pentru a şaptea oară a dobânzii-cheie, până la 10,25%. Motivaţia băncii centrale pentru toate aceste măsuri sună mai mult a alarmă decât a detaşare faţă de situaţia actuală.

Pe scurt, majorarea salariilor şi pensiilor conduce, în viziunea BNR, la "creşterea veniturilor disponibile pentru consum", ceea ce provoacă un "exces de cerere" care presează inflaţia. Pe fondul agitat al acestor semnale, moneda noastră naţională a avut o nouă apreciere, atingând pragul de 3,50 lei/euro.

BNR a revizuit în sus, pentru a treia oară, proiecţia de inflaţie pe 2008, la 6,6%

Majorarea salariilor şi pensiilor conduce, în viziunea BNR, la creşterea veniturilor disponibile pentru consum şi provoacă un exces de cerere care presează inflaţia.

Principalul motiv pentru care Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în sus, pentru a treia oară în acest an, proiecţia de inflaţie pe 2008, la 6,6%, este dat de "presiunile mai mari din partea excesului de cerere". De fapt, este vorba despre o creştere a cererii care nu e întâmpinată şi de o ofertă (producţie) internă, adică o supraîncălzire a economiei.

Dinamica economiei, nesănătoasă

Raportul trimestrial asupra inflaţiei, prezentat ieri de conducerea BNR, mai indică, drept "influenţe negative" care au dus la revizuirea proiecţiei, "continuarea creşterii salariilor într-un ritm superior creşterii productivităţii muncii" şi "majorările prevăzute ale pensiilor".

După scenariul BNR, majorarea veniturilor (salarii şi pensii) ar putea însemna un consum tot mai mare, însă mărfurile astfel cerute ori nu se produc, ori se fabrică în cantităţi prea mici în România, astfel că trebuie importate. Cererea (mult) mai mare decât oferta favorizează majorarea continuă a preţurilor, de unde şi aşteptările tot mai pesimiste ale BNR privind inflaţia per ansamblu.

Astfel că, ieri, proiecţia de inflaţie a băncii centrale a fost din nou revizuită, indicatorul ajungând la 6,6% pentru sfârşitul anului 2008 (de la 4,3% cât era până în ianuarie) şi, respectiv, la 4,2% pentru 2009 (de la 3,5).

Vara viitoare ne vom apropia de ţintă

Creşterea economică se poate situa în 2008 la 8-9%, iar inflaţia de la sfârşitul anului, la 6-7%, a mai declarat Mugur Isărescu. Anul trecut, creşterea economică a fost de 6%, iar în primul trimestru al acestui an s-a situat la 8,2%.

Întrebat despre posibilitatea modificării ţintei de inflaţie, ca urmare a creşterilor de preţuri peste intervalul menţionat, în acest an, guvernatorul a arătat că acest lucru nu ar ajuta. "Menţinerea ţintei arată că suntem angajaţi ferm. Nu este un joc de a ghici cât va fi rata inflaţiei la sfârşitul anului. Este vorba de un angajament, de a merge în jos cu rata inflaţiei", a mai spus oficialul băncii centrale.

Inflaţia va reveni în marja de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (BNR) în vara anului viitor, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului. "După un vârf de aproximativ 9,1-9,2% în iulie (2008 - n.n.), urmează o perioadă de scădere a ratei inflaţiei anuale.

Credem că va fi permanentă până în decembrie, inclusiv datorită efectului de bază", a afirmat guvernatorul. El a arătat că această tendinţă de scădere, calculată pe medii trimestriale, va continua şi anul următor. "Ne vom reîncadra în marja de variaţie din jurul ţintei în vara lui 2009", a spus şeful băncii centrale.

Corecţii "benefice" pe piaţa imobiliară

Omogenizarea pieţei imobiliare, aflată într-o perioadă de corecţie, este benefică, după ce preţurile discrepante au dus la fomarea unui sector "sub formă de piele de leopard", a declarat guvernatorul BNR. "Există o corecţie a pieţei imobiliare.

N-o văd în legătură cu decizia de dobândă-cheie, nici cu normele de creditare. Corecţia este legată de altceva. Piaţa imobiliară a fost emergentă, disproporţionată", a mai spus Isărescu, explicând că piaţa "sub formă de leopard" arată că preţurile diferă foarte mult într-un perimetru relativ restrâns.

De exemplu, în unele zone preţurile pe metru pătrat se ridică la 5.000-6.000 de euro, pentru ca la 2-3 kilometri distanţă acestea să fie sub 100 de euro pe metru pătrat. Oficialul BNR s-a declarat bucuros de creşterea preţurilor la terenurile agricole.

"Mă bucur că se majorează preţurile terenurilor agricole. Nu sunt foarte îngrijorat dacă preţurile unor apartamente se mai corectează", a mai arătat guvernatorul BNR.

Pericol redus de recesiune

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a revizuit, ieri, în scădere şansele apariţiei unei recesiuni economice în România. Acest indicator de risc a ajuns de la 35-50% la 25-40%, în schimb a încadrat sistemul bancar românesc în "grupa de risc şapte" - cu o treaptă peste evaluarea anterioară.

Influenţe asupra inflaţiei

Presiuni mai mari din partea excesului de cerere;

Accelerarea semnificativă a creşterii economice;

Continuarea creşterii salariilor într-un ritm superior creşterii productivităţii muncii;

Scenariu mai puţin favorabil privind evoluţia preţurilor administrate;

Preţurile mărfurilor aduse din import;

Preţurile volatile ale alimentelor.