Bilanţul Transporturilor: de la autostrăzi „muzeu“ la tronsoane de munte „în aer“

Asociaţia Pro Infrastructură a făcut un scurt bilanţ al „realizărilor” privind transporturile din România de anul trecut, trecând în revistă promisiunile guvernanţilor şi stagnarea inexplicabilă a lucrărilor, chiar şi la 15 ani de la începerea lor.

„Am încheiat un 2019 plin de evenimente notabile în domeniul Transporturilor din România. Anul a început cu promisiunile aiuristice ale ministrului interimar Rovana Plumb: 180 de kilometri de autostradă daţi în trafic în 2019. S-a dovedit că estimarea noastră de 43 de kilometri a fost cea reală. Chiar şi cei 43 au fost în pericol, după ce CNAIR a reziliat în august la 99% contractul pentru Lugoj-Deva lot 3, deschizându-l abia în ultimele zile ale anului”, îşi începe bilanţul asociaţia Pro Infrastructură.

În 2019, după nenumăraţi ani de promisiuni şi licitaţii anulate guvernanţii PSD au încercat inaugurarea lucrărilor pe Drumul Expres Craiova-Piteşti în prag de alegeri prin instalarea câtorva borduri. Au mai trecut câteva luni până la debutul timid al lucrărilor şi doar pe 40% din proiect, restul fiind blocat sau în relicitare. După ani de întârzieri şi un contract reziliat, a luat startul şi construcţia variantei de ocolire Bacău ce conţine primii kilometri de autostradă din regiunea Moldova.

La 15 ani de la debutul construcţiei Autostrăzii Transilvania, au început într-un final lucrările şi la graniţa cu Ungaria, pe un ”ciot” de 5 kilometri între Borş şi Biharia, astfel încât vecinii maghiari ajunşi cu autostrada M4 la Borş să nu păstorească la rândul lor ”autostrăzi muzeu”. Au început lucrările şi la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, însă construcţia drumurilor de legătură la pod este complet blocată.

Pe Autostrada Sibiu-Piteşti tronsoanele grele de munte sunt în continuare în aer, în lipsa studiilor geotehnice corespunzătoare. Tronsonul 5 Curtea de Argeş-Piteşti este în licitaţie de 2 ani şi jumătate, iar tronsonul 4 până la Tigveni este în licitaţie de 10 luni. Doar primul tronson dinspre Sibiu a fost contractat, fiind în etapa de proiectare.

Pe centurile Bucureştiului este un blocaj complet pe proiectele ce vizează centura existentă. Singurele evenimente notabile sunt reprezentate de lansarea licitaţiilor pentru Autostrada de centură pe partea de nord şi de semnarea contractelor pentru Autostrada de centură pe partea de sud, însă lucrările se lasă aşteptate în lipsa exproprierilor. În schimb licitaţiile pentru proiecte noi au stagnat cea mai mare parte a anului.

Pe calea ferată trenurile circulă în continuare lent şi foarte lent, lucrările de întreţinere pentru eliminarea miilor de restricţii de viteză au fost mult sub necesar, iar cele de modernizare ale coridorului european Curtici-Constanţa au avansat doar pe sectoarele dintre Arad şi Deva, contractele de pe Braşov-Sighişoara nefiind semnate nici în acest an, la peste 3 ani de la lansarea licitaţiilor. 

Metroul bucureştean nu s-a întregit nici în 2019 cu magistrala din Drumul Taberei, însă a fost lansată licitaţia pentru realizarea magistralei 6 de la 1 Mai la Băneasa.

Tarom a trecut prin nenumărate scandaluri şi schimbări manageriale, iar reformarea internă care să îi permită să revină după ani de pierderi pe linia de plutire se lasă în continuare aşteptată. Licitaţia pentru construcţia unui nou terminal la ultra-sufocatul aeroport Henri Coandă din Bucureşti nu a fost lansată nici în 2019, în condiţiile în care numărul de pasageri a depăşit de 2 ori capacitatea normală a terminalului actual.

„În aceste condiţii extrem de dificile cu care se confruntă infrastructura de transport din ţară suntem rezervaţi cu privire la o îmbunătăţire semnificativă în noul an. Într-un scenariu realist, ne aşteptăm la 23 de kilometri noi de autostradă în 2020 (A3 Iernut-Cheţani şi A3 Borş-Biharia), iar într-un scenariu optimist şi chiar ultra-optimist la 64 de kilometri noi de autostradă (A3 Iernut-Cheţani, A3 Borş-Biharia, A10 Sebeş-Teiuş, A7 Bacău).

Ne dorim în primul rând ca principalele proiecte aflate în derulare să avanseze într-un ritm bun, cu suport mai ales din partea statului, dar şi a constructorilor. Ministerul Transporturilor şi companiile din subordine trebuie să găsească o altă viteză pentru derularea licitaţiilor pentru noile proiecte ce, în unele cazuri trenează de mai bine de 3 ani. Realizarea studiilor geotehnice pentru secţiunile grele ale Autostrăzii Sibiu-Piteşti nu mai poate fi neglijată după atâţia ani de blocaje şi tergiversări. Centurile Bucureştiului, Autostrada Comarnic-Braşov sau A7 şi A8 din Moldova nu mai pot fi tratate cu indiferenţă şi indolenţă.

Întreţinerea infrastructurii exitente (drumuri, căi ferate, piste de decolare/aterizare) trebuie revigorată, fiind vitale proiectele de creştere a siguranţei pentru cetăţeni. Ultimul loc în UE pe partea de siguranţă a cetăţenilor în trafic nu mai trebuie să producă doar ridicări din umeri din partea decidenţilor”, conchid reprezentanţii asociaţiei.