Un buget ştiinţifico-fantastic, dar mai mult fantastic decât ştiinţific

Un buget ştiinţifico-fantastic, dar mai mult fantastic decât ştiinţific

Ultimele modificări aduse proiectului de buget, ulterioare aprobării sale în şedinţa Guvernului, aduc diferenţe semnificative în privinţa deficitului bugetar şi al fondurilor de pensii, cu justificări îndoielnice prezentate de către ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de buget supus dezbaterii publice la 31 ianuarie, aprobat în şedinţa de vineri a Executivului, a suferit schimbări majore în privinţa deficitului bugetar şi a fondurilor de pensii publice, ultima variantă cuprinzând şi o listă a proiectelor de infrastructură ce vor fi finanţate în acest an, inexistentă în prima variantă.
 
Deşi a fost întocmit cu aproape trei luni întârziere, proiectul de buget a fost modificat pe ultima sută de metri: deficitul bugetar menţionat în ultima variantă este cu 1,3 miliarde de lei mai mare decât în cea de la sfârşitul lunii ianuarie, fondurile de pensii publice înregistrând un excedent de 2,9 miliarde de lei, faţă de 1,7 miliarde de lei în prima variantă.
 
Ultima variantă a textului legii bugetului de stat pe 2019 prevede venituri de 342,675 miliarde de lei, faţă de 341,510 miliarde de lei, şi cheltuieli de 368,793 miliarde de lei, faţă de 367,628 miliarde de lei în varianta iniţială, astfel încât deficitul bugetar creşte cu 1,3 miliarde de lei în cea de-a doua variantă, faţă de prima, dar procentual rămâne la acelaşi nivel, de 2,55% din PIB.
 
Ambele variante de buget sunt construite pornind de la un PIB de 1.002,472 miliarde de lei, bazat pe o creştere economică de 5,5% şi o inflaţie medie anuală de 2,8%. 
 
Pensiile publice, de la deficit de 18 miliarde lei, la excedent de 2,9 miliarde de lei
 
O altă modificare importantă adusă proiectului de buget priveşte fondurile de pensii publice care, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, au ajuns de la un deficit de 18 miliarde de lei în 2018, la un excedent de 2,9 miliarde de lei, estimat pentru anul în curs.
 
Dincolo de faptul că excedentul la fondurile de pensii publice estimat în prima variantă a proiectului de buget a fost de 1,7 miliarde de lei, nu de 2,9 miliarde de lei, explicaţiile date de ministrul de resort sunt cel puţin surprinzătoare.
 
Acesta a afirmat vineri, ulterior şedinţei în care a fost aprobat bugetul, că la acest excedent s-a ajuns ca urmare a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat şi a creşterii numărului de noi locuri de muncă cu 200.000.
 
"Bugetul de pensii în acest an este pe excedent, ca urmare în principal a unei măsuri adoptate în anii trecuţi şi anume acel transfer de contribuţii de la angajator la angajat şi iată că astăzi putem spune că avem un plus de 0,2% din PIB, un element extrem de important. Măsura trecerii contribuţiilor a fost, după cum spuneam, măsura care a avut efectul determinant în această schimbare efectivă de situaţii, de la un deficit în anii trecuţi până la 18 miliarde de lei astăzi s-a ajuns la momentul la care avem excedent.
 
Spuneam şi anul trecut că Pilonul I de pensii poate fi chiar dus către o zonă pe care ni-o dorim cu toţii şi mai ales cei care urmează să intre în pensie, din care să se facă investiţii, astfel încât să devină foarte atractiv", a spus Teodorovici.
 
Explicaţia ministrului nu stă însă în picioare, pentru că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a fost operat începând cu data de 1 ianuarie 2018. Prin urmare, ar fi fost de aşteptat ca anul trecut să se fi înregistrat un excedent, şi nu un deficit de 18 miliarde de lei.
 
Guvernul va finanţa „un munte” de proiecte de infrastructură
 
Pe de altă parte, ultima variantă a proiectului de buget cuprinde câteva pagini în plus în cadrul Strategiei fiscal-bugetare, care prevede finanţarea a peste 100 de proiecte de infrastructură, eliminând construcţia liniilor feroviare de mare viteză şi modernizarea gărilor.
 
Astfel, lista principalelor proiecte de construcţie autostrăzi, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde:
 
Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva), Autostrada Sebeş – Turda, Autostrada Suplacu de Barcau – Borş, Autostrada CâmpiaTurzii – Târgu Mureş, Autostrada Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă), Drum expres Craiova - Piteşti; Autostrada de centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti între A1 – DN 5, DN 2 – A2 şi A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa şi Mogoşoaia); Autostrada de centură Nord a municipiului Bucureşti; Autostrada Bucureşti-Braşov tronson Comarnic-Braşov sector Predeal – Cristian; Podul suspendat peste Dunare în zona Brăila; Autostrada Sibiu – Piteşti secţiunile 1,4 şi 5.
 
Lista principalelor proiecte de construcţie variante de ocolire, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde: variantele de ocolire aflate în executie: Tecuci, Mihăileşti, Suceava, Carei, Bârlad, Târgu Mureş, Satu Mare, Stei, Rădăuţi, Timişoara Sud; Variantele de ocolire care vor intra în execuţie: Mediaş, Dej, Alesd Sud, Comarnic, Buşteni, Săcueni, Craiova Sud - Vest,Târgu Frumos, Fălticeni, Iaşi, Drum de legatură DN5; Podul prieteniei (Vo Giurgiu Vest), Târgu Jiu.
 
Strategia cuprinde şi liste ale principalelor proiecte de modernizare a unor drumuri naţionale, dar şi proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019, care au obţinut sau sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: