Topul scumpirilor. Estimările lui Isărescu, depăşite de realitate

Topul scumpirilor. Estimările lui Isărescu, depăşite de realitate

Preţurile din România au continuat să crească accelerat şi în a cincea lună a acestui an, în ciuda aşteptărilor Băncii Naţionale că ele se vor tempera după luna aprilie. O cauză este faptul că deşi BNR a oferit Guvernului bani ieftini pentru investiţii, aceştia au fost folosiţi pentru consum.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scumpirile produselor au continuat să galopeze, în luna mai a acestui an, în ritm chiar mai ridicat decât până acum. În aprilie, rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a fost de 5,2%, în creştere faţă de martie, când a fost 5%. Însă în luna mai ea a ajuns la 5,4%, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Acesta este cel mai înalt nivel din februarie 2013 până în prezent.

Cartofii, fructele proaspete şi alte legume şi conserve de legume s-au scumpit cel mai mult dintre toate produsele, cu peste 18% faţă de luna decembrie a anului trecut. Au urmat, în clasament, legumele şi conservele de legume, dar şi fructele şi conservele din fructe, scumpindu-se cu 13%, respectiv 12%.

Şi preţurile gazelor naturale s-au majorat, cu circa 10% faţă de decembrie. Combustibilii, biletele de avion şi citricele au urmat în clasament, cu o scumpire de peste 5%. Energia electrică şi tutunul/ţigările nu au fost exceptate, preţurile fiind mai mari faţă de decembrie cu aproape 5%, respectiv 3%.

Au mai fost înregistrate scumpiri la carne de bovine (2,8%), produse de igienă şi cosmetică (2,7%), dar şi energie electrică (2,4%) şi energie termică (2,1%). Restul scumpirilor s-au situat sub 1%.

În schimb, scăderi de preţuri au fost prea puţine. Ouăle s-au ieftinit cu circa 25%, în contextul în care anterior preţul lor a fost afectat major de scandalul contaminării cu Fipronil. Şi zahărul s-a ieftinit, cu circa 5%. A stagnat preţul serviciilor poştale şi a biletelor CFR.

Pe ansamblu, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,54% în mai faţă de aprilie, iar faţă de decembrie 2017 cu 2,47%. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, preţurile la produsele alimentare au urcat cu 3,93%.  În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, per total, ele s-au scumpit cu 0,58% în mai faţă de luna anterioară, cu 2,96% comparativ cu decembrie 2017 şi cu 7,75% faţă de mai 2017. Conform datelor INS, serviciile au fost mai scumpe în luna mai a acestui an pe fondul unor tarife mai mari în transportul aerian, dar şi în transportul urban.

Guvernatorul anticipa maximul în aprilie

Avansul puternic al preţurilor din luna mai a venit ca o surpriză, mai ales că guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, spunea că maximul scumpirilor va fi atins în luna aprilie. El declara, la începutul lunii mai, că „vom avea o umflătură” a ratei inflaţiei în aprilie, bazată pe acciza la ţigări, care s-a majorat. „Până spre toamnă vom avea o relativă plafonare, preţurile vor fi extrem de calme, cu excepţia celor din aprilie unde avem tutunul”, a mai spus Isărescu. El dădea vina pe majorarea preţurilor reglementate, adică ale combustibililor şi energiei, pentru creşterea preţurilor din prima parte a anului.

Luna trecută, Banca Naţională a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3%, în scădere de la 3,1%, pentru decembrie 2019. Guvernatorul a precizat că modificările fiscale dese fac dificilă atingerea unei ţinte a inflaţiei. Ţinta băncii centrale este mai greu de atins pentru că „îţi trebuie un cadru macroeconomic stabil ca să ai inflaţie stabilă”, iar o bancă centrală nu e obsedată cu inflaţia, e obsedată cu politica fiscală”, mai spunea el.

Banca Naţională a încurajat involuntar consumul

Motivul pentru care rata inflaţiei a continuat să crească, deşi nici guvernatorul BNR nu se aştepta, este că însăşi Banca Naţională a aplicat o politică de încurajare a consumului, susţin economiştii. „Cauza inflaţiei, mai ales inflaţia care deja începe să fie una pe termen mediu şi lung, redevine monetară”, spune profesorul de economie Cristian Păun.

El susţine că nu mai este vorba deja despre „un puseu de creştere de preţuri”, care a fost pe început de an, pe fondul preţurilor reglementate. În schimb, acum în piaţă există mulţi bani, adică lichiditate foarte mare, care produce efecte. „În momentul în care această inflaţie persistă, înseamnă că atunci cauza devine una sistemică şi ţine de lichiditate”, spune profesorul.

Păun explică faptul că Banca Naţională a avut o politică foarte expansionistă în ultimii ani în ceea ce priveşte masa monetară, adică banii care se regăsesc în piaţă, „dublând practic cantitatea de lei din economie”. Datele BNR confirmă acest lucru. Din ianuarie 2013 până în aprilie 2018, masa monetară a crescut de la 219,3 miliarde de lei la 354,7 miliarde de lei. O creştere de peste 60%, în numai cinci ani.

Aceşti bani în plus în economie, spune Păun, au fost „o mână de ajutor” dată de BNR guvernelor pentru a-i putea folosi în investiţii. Le-a fost oferită, astfel, o lichiditate foarte accesibilă, la preţuri scăzute. Dar această lichiditate a diminuat şi dobânda, stimulând consumul.

„Lichiditatea trebuia orientată mai degrabă către investiţii, nu către consum. Aici este de fapt ruptura între Banca Naţională şi Guvern. Pentru că Banca Naţională le-a făcut un cadou şi ei nu l-au folosit cum trebuie, l-au folosit pentru pensii şi salarii”

Cristian Păun

profesor de economie, ASE

„Economia creştea şi ei (BNR, n.r.) au relaxat foarte mult politica monetară, crescând economia şi mai mult. Au accelerat, au încălzit această economie printr-un stimul monetar care în mod normal ar fi trebuit să fie folosit de Guvern în nişte scopuri bune. Adică lichiditatea aceasta trebuia orientată mai degrabă către investiţii, nu către consum. Aici este de fapt ruptura între Banca Naţională şi Guvern. Pentru că Banca Naţională le-a făcut un cadou şi ei nu l-au folosit cum trebuie, l-au folosit pentru pensii şi salarii care au dus şi mai mult şi mai repede către consum această lichiditate. Dacă ar fi mers în investiţii aceşti bani, probabil că lucrurile nu ar fi ajuns atât de rapid în zona preţurilor”, explică Păun.

Aşadar, prin faptul că Guvernul a luat bani ieftini de la Banca Centrală şi i-a aruncat în piaţă, vedem în momentul de faţă acest puseu inflaţionist, mai spune el. Astfel, oamenii au această lichiditate la dispoziţie şi o folosesc pentru consum, lucrul acesta presând pe preţuri. 

citeste totul despre: