Cum îşi ţepuiesc unele bănci clienţii. Încă două instituţii riscă amenzi usturătoare după ce au externalizat creditele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ghiseu bancar

Recentele probleme privind externalizarea creditelor, descoperite de ANPC la Bancpost, par să fie practicate pe scară largă şi de alte instituţii financiare: băncile externalizează creditele, atât pe cele ale căror rate sunt plătite la timp, cât şi pe cele cu rate restante, către firme care nu sunt autorizate, dar care percep dobânzi ca şi cum ar fi instituţii financiare.

„Credit la bancă? Boală grea, moarte sigură. Aşa se traduce un contract de credit mai ales dintre cele cumpărate din 2006 până în 2009. Câţi dintre cei ce au semnat asemenea contracte, s-au gândit că băncile îi vor “vinde” efectiv în afara ţării către tot soiul şi felul de entităţi care mai de care mai ciudate în denumiri “EFG NEW FUNDING II BV” sau ERB cu acelaşi nume, dar care în esenţă nu au nicio calitate de a solicita dobânzi”, a declarat pentru „Adevărul”, av. Cuculis, profesor universitar la Academia de Poliţie „Al. Ioan Cuza”.

Or Bancpost a fost amendată tocmai pentru că a cedat un portofoliu de credite unei firme neautorizate, firma olandeză EFG New Europe Funding II B.V..

„În aceeaşi situaţie se află şi OTP Bank, dar şi Credit Europe Bank”, a afirmat av. Cuculis, amintind că „cei care au avut creditele externalizate, vor putea să ceară aşa cum au început încă din 2016, plata dobânzilor contractuale, ce au fost încasate fără drept, de către aceste entităţi”, a declarat Cuculis.

Specialistul a explicat că un simplu SRL, SA, SCS, SCA, sau orice altă formă de organizare, ce nu este conformă legilor în vigoare şi autorizată de căre BNR, nu poate funcţiona legal şi nu poate încasa dobânzi bancare.

„De ce nu este legal ca atunci când creditul este exportat către orice altă instituţie în afară de o bancă sau IFN, aceasta să încaseze dobânzile bancare din contract? Pentru că activitatea bancară este clar reglementată în legislaţia românească”, a spus avocatul.

Una dintre cele mai importante reglementări este dată de OUG 99/2006 privind activitatea bancară din România, care prevede, la art 5, că „se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, într-o activitate de emitere de monedă electronică ori într-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora”.

Potrivit art. 25, reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit este exclusiv făcută de către BNR, care „răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare”.

Pe de altă partea, art. 3 din Legea cămătăriei 216/2011 stipuleazî că „darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, iar sumele de bani astfel obţinute se confiscă.

Citeşte şi

Bancpost, amendată pentru practici comerciale incorecte: 200.000 de români ar putea primi înapoi 300 de milioane de euro

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite