Banii din gazele Mării Negre vor fi administraţi separat de bugetul de stat. Ce vor face investitorii, descurajaţi de legea offshore

Banii din gazele Mării Negre vor fi administraţi separat de bugetul de stat. Ce vor face investitorii, descurajaţi de legea offshore

Liviu Dragnea - Legea Off Shore / FOTO Inquam Photos / George Călin / 9 iul 2018

Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată luni, târziu în noapte, într-o variantă din care nu rezultă câţi bani va aduce această resursă României şi care nemulţumeşte companiile petroliere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deputaţii au aprobat, luni seară, legea offshore care stabileşte regulile pentru exploatarea gazelor româneşti din Marea Neagră. După dezbateri întinse pe mai multe luni, forma finală a legii este una neaşteptată, fiind introduse mai multe prevederi pe ultima sută de metri. Opoziţia acuză că legea a fost făcută pe genunchi şi adoptată pe repede înainte, iar companiile petroliere avertizează că se mai gândesc dacă să facă investiţii sau nu.

Astfel, în timp ce deputaţii din comisiile reunite dezbăteau încă forma legii şi trebuiau să dea un raport final, fără de care nu putea avea loc votul, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea prezenta, într-o conferinţă televizată, o variantă a acestei legi, radical modificată faţă de forma iniţială şi cu prevederi despre care nu se discutase deloc. Această variantă a fost şi cea adoptată.

Şi votul pe lege a fost cu scandal. Opoziţia- PNL şi USR - fie s-a abţinut de la vot, fie a votat împotrivă, iar PMP a votat împotrivă.

Deputatul USR Cristina Prună a declarat că „procesul legislativ a fost viciat, discuţiile s-au purtat în spatele unor uşi închise” şi, pentru că nu s-a discutat cu fermitate cadrul fiscal, nu ştim astfel cât are România de câştigat de pe urma soluţiei cu care s-a venit.

Liviu Dragnea a venit cu un „drept la replică” după adoptarea legii, precizând că „nu au fost negocieri pe marginea legii în spatele unor uşi, nici închise, nici deschise”.

Forma lui Dragnea

Anterior, în conferinţa de presă, Liviu Dragnea a anunţat modificările aduse la lege, despre care spune că îi vor aduce statului 20 de miliarde de dolari. Astfel, companiile care extrag gazul nu vor mai beneficia de creditul fiscal, care îngheţa fiscalitatea pentru acestea. Astfel, dacă impozitele din România vor creşte, pe parcursul derulării contractelor, companiile nu vor fi exceptate de la plata majorată a acestora.

Totodată, ele vor fi taxate cu un impozit progresiv pe veniturile suplimentare obţinute din creşterea preţului gazelor. Asta înseamnă că, dacă preţul gazelor se majorează, statul va încasa şi până la 50% din diferenţa de preţ în plus faţă de un preţ de bază.

Mai mult, se introduce o prevedere prin care jumătate din producţia de gaze exploatată din offshore să fie tranzacţionată pe piaţa din România. 25% din firme şi din angajaţi vor fi din România şi din spaţiul UE.

Mai mult, s-a introdus prevederea ca sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare şi din redevenţe să alimenteze fondul special creat prin ordonanţa pentru parteneriatul public privat.

„Adevărul” a cerut un punct de vedere Ministerului Energiei în ceea ce priveşte forma în care legea a fost adoptată, iar acesta urmează să fie publicat de îndată ce este primit.

Nu se ştie câţi bani va lua statul

Deputatul USR Cătălin Drulă susţine că şeful PSD Liviu Dragnea „a minţit la televizor cu impozitul pe veniturile offshore” care vor aduce miliarde de dolari la stat şi nu a menţionat că până la 60% din acestea se vor putea deduce.

„Deci încasările din impozit vor fi undeva la 40% faţă de ce-a prezentat el. În plus - a lucrat cu un preţ de 145 lei/MWh în timp ce estimarea dintr-un studiu recent Deloitte pentru preţul după 2020 este de 108 lei/MWh. Rezultatul, când le punem pe toate împreună: probabil vreo 4 miliarde de dolari încasate de statul român în loc de cele 20 miliarde desenate de Dragnea cu carioca”, a spus Drulă.

Academicianul şi expertul în energie Ionuţ Purica susţine că impozitul pe care îl va aplica statul pe veniturile suplimentare venite din creşterea preţului gazelor este o chestie logică. „Se preconizează că o să apară nişte creşteri de preţuri cel puţin la petrol care induc şi nişte preţuri ale gazului mai mari. Pentru cazul în care vor apărea asemenea creşteri, statul român zice că e resursa sa, iar dacă firmele câştigă vânzând din ea la un preţ mai mare, vrea să împartă câştigul respectiv. Este o chestie logică din partea statului”, spune el. Socoteala ar fi trebuit însă negociată cu investitorii.

Banii nu merg la buget

O prevedere importantă a legii este că banii care vor veni din redevenţe şi din impozitul pe veniturile suplimentare nu vor fi contabilizaţi la buget, în schimb ei vor merge într-un fond special, care va finanţa proiecte mari de infrastructură, şi prevăzut în legea privind parteneriatul Public-Privat. Acest fond urmează să fie înfiinţat anul viitor şi va fi administrat de Comisia pentru Prognoză, fără a fi supus rigorilor care guvernează bugetul de stat.

Ionuţ Purica susţine că nu este normal să transferi banii din resursele statului într-un astfel de fond. „Mi se pare normal ca atunci când ai o resursă a statului român pe care o exploatezi, ce vine din exploatare să se ducă în bugetul de stat. Dacă bugetul de stat vrea apoi să alimenteze un fond, de exemplu, de finanţare a investiţiilor, asta este altă chestie. Poate să fie făcută o lege specială care ia din buget o anumită sumă şi finanţează în fiecare an fondul ăsta, spune el.

Ce ar putea face investitorii

După dezbaterile din comisiile reunite, care au avut loc luni, companiile petroliere care au descoperit gaze în Marea Neagră au transmis că se îndepărtează de la o decizie favorabilă de investiţie, după modificările aduse legii offshore. „În urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiţie pozitivă”, a declarat Richard Tusker, şeful ExxonMobil din România, potrivit HotNews. „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiţie”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Ionuţ Purica susţine că există două scenarii privind ce vor face companiile care au făcut deja investiţii şi care au descoperit gaze în Marea Neagră.

La o extremă, companiile pot să spună că ele câştigă mai puţin, aşa că vor vinde mai mult pentru a câştiga nu din preţ, ci din cantitate. Şi atunci vor accelera investiţiile ca să poată să vândă cantităţi mai mari, consideră expertul.

La extrema cealaltă, spune el, companiile pot să considere că începe să nu mai fie profitabilă exploatarea gazului, astfel că o pot pune în aşteptare până când creşte preţul pe piaţă la nivelul la care să poată câştiga ceva.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările