Avertisment de la Comisia Europeană: România merge împotriva curentului şi deviază puternic de la celebrul „MTO“. Reduceţi deficitul!

Avertisment de la Comisia Europeană: România merge împotriva curentului şi deviază puternic de la celebrul „MTO“. Reduceţi deficitul!

Comisia Europeană a avertizat miercuri România că în 2018 s-a abătut semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu, celebrul „MTO“, care prevede că ţara noastră trebuie să reducă deficitul bugetar.

Comisia mai susţine că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilităţile sunt legate de scăderea competitivităţii prin costuri şi de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste şi al unui mediu de afaceri imprevizibil. Iniţiativele legislative recente creează riscuri în ceea ce priveşte funcţionarea sectorului financiar şi pot dăuna investiţiilor private, avertizează instituţia europeană.

În Programul său de convergenţă pentru 2019, Guvernul preconizează un deficit global de 2,8% din prodului intern brut (PIB) în 2019 şi o reducere treptată a acestuia până la 2% din PIB în 2022. Aşadar, obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), şi anume un deficit structural de 1% din PIB, nu va fi realizat până la sfârşitul programului. Comisia Europeană precizează astfel că Guvernul nu a oferit suficiente detalii privind măsurile necesare pentru atingerea ţintelor de deficit bugetar planificate.

Guvernul nu ia măsuri pentru a corecta deficitul

La 22 iunie 2018, Consiliul Uniunii Europene a semnalat că în 2017 România a înregistrat o abatere semnificativă constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu. Având în vedere abaterea semnificativă constatată, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăşi 3,3% în 2018 şi 5,1% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8% din PIB în fiecare an.

La 4 decembrie 2018, Consiliul a constatat că România nu a luat măsuri eficace pentru a da curs recomandării şi a emis o recomandare revizuită.

În noua sa recomandare, Consiliul a solicitat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăşi 4,5% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB.

În iunie 2019, Consiliul a constatat din nou că România nu a luat măsuri eficace pentru a da curs recomandării Consiliului din 4 decembrie 2018. Mai mult decât atât, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pe 2018, s-a constatat că România a înregistrat o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată în 2018.

Încă o dată, la 5 iunie 2019, Comisia a adresat României un avertisment prin care semnala că s-a constatat în 2018 o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului structural pe termen mediu.

Astfel, Consiliul a adoptat o nouă recomandare în care a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăşi 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea recomandată de Consiliu în 2019.

Planificări şi rectificări ale bugetului fără reguli

Comisia Europeană mai atrage atenţia că, la planificarea bugetului său, România nu ţine seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul său fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel naţional impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergenţa către acest obiectiv, şi anume un deficit structural care să nu depăşească 1% din PIB. În 2016, România s-a abătut de la obiectivul bugetar pe termen mediu şi se află, de atunci, pe o traiectorie divergentă, nerespectând regula privind deficitul naţional. Cele două rectificări ale bugetului pentru 2018 adoptate în toamna anului 2018 s-au abătut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic creşterea plafoanelor de deficit şi de cheltuieli în timpul unui exerciţiu bugetar aflat în curs.

Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern în februarie 2019 şi aprobat de Parlament în martie, s-a abătut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural.

În plus, la fel ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis Parlamentului, până la termenul prevăzut de lege, şi anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminând astfel rolul de orientare al acestuia.

De asemenea, tot ca în anii anteriori, autorităţile nu şi-au respectat obligaţia de a semna o declaraţie în care să se angajeze că bugetul pentru 2019 şi strategia fiscal-bugetară respectă regulile fiscal-bugetare şi principiile responsabilităţii fiscal-bugetare.

Nu colectează taxele

Respectarea obligaţiilor fiscale rămâne scăzută, mai susţine CE. În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, diferenţa dintre veniturile care se aşteaptă să fie realizate în teorie şi veniturile încasate efectiv rămâne foarte mare. Economia informală reprezintă, prin mărimea sa, o provocare suplimentară pentru respectarea obligaţiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate privează bugetul de stat de resurse semnificative. În plus, prevalenţa plăţilor în numerar facilitează evaziunea fiscală. În cursul anului trecut, România a realizat progrese limitate în ceea ce priveşte recomandarea specifică ţării care i-a fost adresată în repetate rânduri de a consolida respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor. Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administraţiei fiscale avansează destul de încet. Administraţia fiscală ia măsuri în vederea instituirii unui sistem de evaluare a riscurilor pentru auditarea contribuabililor.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: