Ajutoarele sociale cresc puternic, după 12 ani în care au fost îngheţate. CCR a dat undă verde legii

Astfel, Curtea Constituţională (CCR) a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea PNL depusă împotriva legii care majorează Indicatorul Social de Referinţă de la 500 de lei la 1.200 de lei în următorii trei ani.

Indicatorul social de referinţă (ISR) este indicatorul în funcţie de care se calculează toate formele de asistenţă socială, precum indemnizaţia de şomaj, ajutorul pentru încălzire sau venitul minim garantat.

ISR a rămas la valoarea de 500 de lei din 2008 până în prezent, pentru că, deşi el putea fi actualizat de către Guvern cu rata inflaţiei, acest lucru nu a fost făcut. Aşadar, şi toate prestaţiile sociale au rămas la un nivel demn de anul 2008.

Luna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea ISR de la 500 lei la 1.200 lei, o creştere de 140%. Proiectul a fost iniţiat de PSD, ALDE şi Pro România. El va ajunge acum pe masa preşedintelui, pentru promulgare.

Creşterea va avea loc etapizat, parlamentarii stabilind că „valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează:

a) la data de 1 ianuarie 2021 - 780 lei;

b) la data de 1 ianuarie 2022 - 990 lei;

c) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei”.

Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă va fi modificată anual, prin legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior, mai prevede proiectul adoptat.

Impactul bugetar al creşterii într-un singur an era calculat de iniţiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce Guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual. Dat fiind că parlamentul a votat o creştere etapizată, impactul bugetar ar urma să fie de circa 0,4% din PIB, potrivit iniţiatorului proiectului, deputatul ex-USR Adrian Dohotaru.

„Raportarea prestaţiilor sociale la ISR şi plafonarea acestui indicator la nivelul stabilit în 2008 a făcut ca, în ciuda creşterii economice din ultimii ani, protecţia socială pe care o oferă statul român să fie tot mai precară şi insuficientă. Categoriile vulnerabile au fost excluse deliberat de la beneficiile creşterii economice. Astfel, ponderea gospodăriilor care nu au putut efectua la timp unele cheltuieli a crescut de la 23,8% în 2007 la 30% în 2018, INS”, arată iniţiatorii proiectului de lege.

Ei mai susţin că pandemia de Covid-19 riscă să excludă de pe piaţa muncii şi să sărăcească zeci, chiar sute de mii de persoane care, până recent, aveau un loc de muncă, transformându-i în şomeri, iar apoi în beneficiari de ajutoare sociale. „Este o ocazie de a regândi şi de a reaşeza sistemul de protecţie socială pe alte fundamente, mult mai echitabile şi mai incluzive”, arată aceştia.