Avem una dintre cele mai extinse reţele de căi ferate din Europa, dar şi printre cele mai prost întreţinute
0
Cu aproape 11.000 de kilometri de cale ferată, România are una dintre cele mai extinse reţele feroviare din Europa, dar şi printre cele mai prost întreţinute.
CFR-ul nu reuşeşte să repare şinele aşa că introduce an de an numeroase restricţii de viteză, motiv pentru care trenurile circulă, în prezent, cu o viteză medie de 43 km/h, mai încet decât în timpul perioadei comuniste.
Potrivit unui raport realizat de Corpul de Control al fostului premier, Ludovic Orban, efectuat la Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A. şi finalizat la data de 20 mai 2020, viteza medie cu care se poate circula pe infrastructura feroviară din România este de 68,86 km/h, iar la data de 30 august 2019 se înregistrau 1.236 restricţii de viteză permanentă pe o lungime totală de 1.335 km.
Trenuri mai lente decât acum 30 de ani
În prezent, în situaţia dată, un drum cu trenul între Bucureşti şi Timişoara poate dura şi peste 10 ore, cu două ore şi jumătate peste timpii din 1989, iar pe Bucureşti - Oradea se fac cel puţin 13 ore, faţă de 10 ore acum trei decenii.
Conform datelor transmise de Hotnews.ro, în ultimii ani trenurile româneşti sunt mai lente decât acum 30 de ani pe şapte dintre cele opt magistrale şi diferenţa de parcurs este şi de peste 30%.
Potrivit speciliştilor, coborând viteza maximă admisă a fost sporită durata de parcurs, iar transportul feroviar nu a mai fost atractiv şi oamenii s-au dus către alte sisteme, pe distanţe lungi la avion, pe distanţe scurte către autobuz şi autocar.”
În acest context reprezentanţii Asociaţiei pentru Reformă Feroviară (ARF) au transmis pentru „Adevărul” că transportul feroviar a deţinut, înainte de 1989, o importanţă deosebită în cadrul economiei naţionale, şi continuă şi în prezent să aibă un rol esential în mobilitatea cetăţenilor, dar odată cu democratizarea ţării a crescut exponential parcul de autovehicule (doar autoturismele au crescut de la 1.292.283 vehicule înmatriculate în 1990, la 6.902.984 în 2019, conform INS), fapt ce a dus la scăderea numărului de călători în fiecare an de atunci.
„Mai mult, în condiţiile în care transportul rutier a profitat de nivelul mic de impozitare şi taxare a mobilităţii pentru acest tip de transport, circulaţia cu trenul nu a mai devenit atractivă din punct de vedere al costurilor pentru călători.”, transmite sursa citată.
Investiţii în infrastructura feroviară
În 2019, România se situa printre ultimele cinci ţări în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura feroviară, raportate la numărul de kilometri de cale ferată. Datele au fost prezentate într-un Studiu privind infrastructura de transport feroviar, realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurenţei. Pentru întocmirea acestui clasament au fost utilizate cifrele din anul 2016.
La nivelul anului menţionat, România se situa pe locul cinci din coada clasamentului, iar suma alocată de ţara noastră a fost de 24.674 euro/km de cale ferată. Pe următoarele poziţii s-au clasat, în ordine, Polonia (17.032 euro/km), Croaţia (17.017), Letonia (10.825) şi Estonia (10.606).
Pe primul loc se clasa detaşat Marea Britanie, cu 835.637 euro/km de cale ferată, adică de aproape 34 de ori mai mult decât România.
În acest context, reprezentanţii Asociaţiei pentru Reformă Feroviară (ARF) au transmis pentru „Adevărul” că poziţia României, în coada ţărilor cu investiţii scăzute în infrastructura feroviară, a fost generată de o serie de factori, cum ar fi:
- Lipsa unei viziuni strategice care să aibă în vedere noile transformări economice, precum structura actuală diferită a exporturilor;
- Inacţiunea factorilor politici decidenţi în ceea ce priveşte prioritizarea bugetară a transportului public şi ecologic;
- Politica de subfinanţare a transportului feroviar care a condus la degradarea progresivă a infrastructurii feroviare, cu consecinţe privind limitarea performanţelor şi calităţii serviciilor de transport feroviar;
- Absenţa permanentă a sumelor necesare operaţiunilor de mentenanţă a infrastructurii feroviare, care a dus atât la scăderea severă a vitezelor de deplasare, cât şi la creşterea semnificativă a numărului linilor pe care există restricţii de viteză;
- Defavorizarea sistematică a transportului feroviar, în raport cu transportul rutier care a fost finanţat cu preponderenţă, în ciuda efectelor nefaste pe care acesta îl are asupra poluării cu dioxid de carbon şi noxe.
Totuşi, potrivit unui studiu privind infrastructura de transport feroviar, realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurenţei şi publicat în luna iunie a acestui an, în 2019, comparativ cu 2017, sumele investite în infrastructura feroviară au crescut cu 49%.
Astfel, s-au înregistrat creşteri în anul 2019, comparativ cu anul 2017, pentru valoarea investiţiilor în viaducte şi în investiţiile pentru liniile de cale ferată (+61%).
În ceea ce priveşte investiţiile în electrificarea infrastructurii feroviare, în perioada 2018- 2019 nu au fost alocate fonduri. De asemenea, scăderi ale sumelor investite s-au înregistrat la categoria poduri, podeţe şi tuneluri (-71%).
În cazul sistemelor de siguranţă a traficului feroviar, această categorie nu a beneficiat de investiţii în anul 2019. După cum reiese din studiu, în perioada 2017-2019, prioritare au fost investiţiile în calea de rulare, acestea reprezentând în anul 2018 aproape 90% din totalul investiţiilor efectuate, respectiv circa 96%, în anul 2019.
Sursa citată menţionează că, în ceea ce priveşte titlul bugetar ,,Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”, din suma de 137.498 mii lei, alocată în anul 2020, CNCF CFR SA a utilizat, până la data de 31.12.2020, un procent de 99,01% din suma alocată pentru electrificarea liniei de cale ferată Doaga-Tecuci-Barboşi şi pentru dublarea liniei de cale ferată între Mogoşoaia şi Baloteşti, în principal pentru execuţia unor lucrări de reparaţie capitală la linii, terasamente, poduri, tuneluri, instalaţii, peroane şi treceri la nivel.
La capitolul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare’’, din suma de 193.099 mii lei alocată, CNCF CFR SA a utilizat suma de 193.011 mii lei.
De asemenea, din suma de 2.045.75 mii lei alocată titlului bugetar „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020’’, CNCF CFR SA utilizat un procent de 99,15%.
Aspecte pozitive din trasportul feroviar
Întrebaţi despre numeroasele accidente şi incidente feroviare, care au avut loc în această vară, unele dintre ele punând în pericol şi sănătatea călătorilor, reprezentanţii CFR au transmis pentru „Adevărul”: „Chiar şi în condiţiile deficitare în ceea priveşte alocarea de fonduri pentru modernizarea parcului de material rulant, raportat la starea şi vechimea acestuia, în niciun caz materialul rulant utilizat în formarea trenurilor nu periclitează siguranţa şi sănătatea călătorilor.”
Sursa citată a mai precizat că, pentru asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă şi confort, modernizarea parcului şi efectuarea reparaţiilor planificate a parcului activ reprezintă activităţi prioritare pentru CFR Călători, realizate în limita fondurilor de care dispune, în principal de fonduri proprii.
Potrivit reprezentanţilor CFR Călători, şi în perioada dificilă pe care sistemul feroviar românesc o traversează, trebuie avute în vedere şi aspectele pozitive din acest sector, ca de exemplu cele în vigoare în actualul plan de mers de tren.
Conform sursei citate, printre acestea se numără introducerea a patru noi trenuri InterRegio pe două rute importante ce oferă servicii superioare, similiare trenurilor InterCity.
„Pe ruta Braşov – Constanţa şi retur circulă perechea de trenuri „Tomis Expres”, cu plecare din Braşov la ora 07:05, iar din Constanţa la ora 17:00. Viteza maximă de circulaţie este de 160 km/h, iar durata de parcurs sub 4 ore şi 30 minute. Totodată, pe ruta Bucureşti Nord – Suceava şi retur, cu grupe de vagoane la/de la Iaşi, circulă perechea de trenuri „Ştefan cel Mare Expres”, cu durată de parcurs redusă, de 5 ore şi 35 de minute pentru Suceava şi aproximativ 6 ore pentru Iaşi.”, transmit reprezentanţii CFR.
Potrivit acestora, un alt aspect pozitiv este dat de existenţa a 60 de trenuri CFR Călători care realizează prima conexiune feroviară pe ruta directă Bucureşti Nord –Aeroportul Internaţional Henri Coandă, cu oprire inclusiv la Parc Mogoşoaia.
„Trenurile circulă în regim de mers cadenţat, la intervale orare egale, oferind astfel pasagerilor mai multă mobilitate şi un program previzibil al orelor de plecare/ sosire.”, precizează sursa citată.
Totodată, CFR anunţă că peste 60 de trenuri InterRegio (IR) au devenit Regio-Expres (R-E) cu menţinerea nivelului de confort şi facilităţile oferite trenurilor IR, pentru a oferi accesibilitate la transportul pe calea ferată unei categorii cât mai largi de călători.
„Practic, trenurile Regio-Expres au un tarif scăzut, la nivelul trenurilor Regio, însă beneficiază de viteza şi confortul trenurilor InterRegio, precum şi de rezervare pentru loc.”, explică CFR Călători.
Măsuri pentru cei care se deplasează pentru navetă
Sursa citată mai menţionează că, pentru asigurarea accesului la un număr mai mare de trenuri a persoanelor care se deplasează pentru navetă, se acceptă călătoria posesorilor de abonamente valabile la tren Regio la trenuri InterRegio pe distanţe de până la 30 km.
„Astfel, călătoria cu trenul în zone metropolitane ale marilor oraşe din ţară reprezintă o alternativă verde de transport mai accesibilă din punct de vedere al costurilor şi mai rapidă pentru pasageri, fie în scopuri de business sau navetă, fie recreaţionale.”, susţin reprezentanţii CFR.
De asemenea, la o serie de trenuri InterRegio se aplică reduceri procentuale sau se acceptă între anumite staţii din rutele parcurse călătoria posesorilor de abonamente valabile la tren Regio.
Un alt aspect pozitiviv, menţionat de CFR Călători, se referă la diversificarea şi accesarea mai uşoară a canalelor de cumpărare a biletelor de tren în cadrul strategiei de digitalizare a companiei.
Se încarcă comentariile...
