Aproape 220 de persoane fizice verificate de Fisc trebuie să justifice averi de peste un milion de lei

Cei vizaţi în programul de verificare a averilor vor fi chemaţi la sediul ANAF pentru a completa declaraţia de patrimoniu şi pentru a aduce decomuente justificative şi clarificări asupra averii lor

Peste 100 de persoane fizice din cele 313 selectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în primă fază pentru verificarea fiscală au de justificat sume cuprinse între 1 milion de lei şi 5 milioane de lei, aproape 50 de persoane au fost găsite cu diferenţe nedeclarate de 5-10 milioane lei, iar 35 de persoane cu 10-20 milioane lei.

Astfel, 118 persoane fizice au fost depistate cu averi nejustificate între 1 şi 5 milioane lei, 48 de persoane cu 5-10 milioane lei, 35 persoane fizice cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei, potrivit situaţiei pe intervale de risc fiscal transmise de ANAF pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD), rezultată în urma analizelor de risc efectuate în luna mai.

Aceste persoane trebuie să aducă justificări pentru diferenţa între alocările de fonduri precum cheltuieli, constituiri de depozite sau investiţii dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă.

Încă 40 de persoane au fost identificate cu sume de justificat între 500.000 lei şi 1 milion lei, 45 de persoane cu sume intre 100.000 lei şi 500.000 lei, iar 9 contribuabili au fost găsiţi cu diferenţe între 50.000 lei şi 100.000 lei.

"Persoanele care prezintă risc de nedeclarare mai mic de 1 milion de lei au fost selectate, în cea mai mare parte, datorită faptului că sunt rude sau afini cu persoane încadrate în tranşele superioare de risc, selectarea făcându-se concomitent, potrivit prevederilor legale", se arată în comunicatul ANAF.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) realizează cele mai multe verificări ale averilor deţinute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), Bucureşti (31), urmate de judeţele Suceava (14), Buzău (10) şi Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat.

La polul opus se situează judeţele Vaslui, cu 2 persoane fizice verificate, şi Dâmboviţa, Arad, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud şi Covasna, cu câte trei persoane.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat joi că a demarat „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“ (PFRF), ceea ce presupune verificarea la sânge a românilor care afişează averi semnificative, dar care nu sunt justificate de veniturile declarate, demers despre care „Adevărul“ a scris în exclusivitate la sfârşitul lunii iunie.

Iată care este distribuţia pe judeţe a primelor 313 persoane verificate din cadrul „Programului de asigurare a conformarii fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal"“: 

Aproape 8.000 de români care se afişează opulent cu autoturisme de lux, cu imobile impozante sau cu depozite bancare groase au ajuns în vizorul Fiscului după ce o analiză amănunţită a relevat că averea acestora nu este justificată de veniturile declarate. Contribuabilii vizaţi intră în procesul de verificare, trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi să aducă documente sau clarificări pentru situaţia lor fiscală. Dacă aceştia nu-şi pot justifica averea, Fiscul stabileşte şi impune plata impozitului datorat pentru veniturile nedeclarate, plus dobânzi şi penalităţi. 

Cine sunt cei vizaţi

Acţiunea demarată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se numeşte „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal (PFRF)“ şi vizează persoanele fizice cu avere afişată semnificativ  - imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate, dar nejustificată de veniturile declarate. 

Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, lasă să se înţeleagă şi mai clar despre ce contribuabili este vorba: „Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile“.

Cum a ajuns Fiscul la ei

Programul are în vedere verificarea veniturilor şi a declarării acestora începând cu anul 2011. Pentru început, ANAF a realizat o analiză şi o filtrare amănunţită a contribuabililor, în urma cărora a rezultat că sunt 132.246 de persoane fizice pentru care există o diferenţă între veniturile estimate şi cele declarate mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei. Din totalul acestora, 5.884 de persoane prezentau grad ridicat de risc fiscal, însă pentru 1.161 se puteau justifica cheltuielile prin veniturile declarate ale soţului sau soţiei. Celor 4.723 de contribuabili rămaşi în vizorul ANAF li s-au adăugat altele 3.156 de persoane, rude sau afini până la gradul al II-lea cu cei dintâi. 

Astfel, s-a ajuns ca 7.879 de contribuabili să fie propuşi pentru verificare amănunţită, dintre care 5.399 într-o primă serie.

Pentru a putea da de urma celor cu averi nejustificate şi pentru a-i taxa pe aceştia corespunzător, s-au înfiinţat opt servicii distincte de verificări, s-au alocat 100 de posturi şi au fost selectaţi primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă.  

De asemenea, pentru a da de urma celor cu averi nejustificate, Fiscul cere o serie de informaţii de la autorităţi sau instituţii publice: bănci, Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, notari publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule, registrul aeronautic şi registrul naval sau de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată.

Confruntarea cu suspectul

După derularea tuturor verificărilor interne, Fiscul ia contact cu persoana suspectată de evaziune şi începe verificarea fiscală efectivă. Pentru început, îi comunică avizul de verificare persoanei fizice vizate. Procesul continuă în colaborare cu persoana fizică verificată şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării. Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri (similară cu declaraţia de venit). 

Persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta Fiscului  documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată. În acelaşi termen, trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Dacă nu o depune, poate fi sancţionat cu amenda de la 10.000 la 50.000 de lei.

Verificarea persoanei în cauză se desfăşoară la sediul organului fiscal. Dacă aceasta este în imposibilitatea fizică de a se deplasa, verificarea poate avea loc, la cerere, la domiciliul său. Şi tot la cerere se poate derula la domiciliul sau sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.

Durata efectuării verificării fiscale este de maximum şase luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate. În cadrul verificării, inspectorii solicită informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice. De asemenea, discută constatările cu persoana fizică verificată şi ajustează, dacă este cazul, baza impozabilă. În paralel, se aplică mai multe metode de verificare – a sursei şi cheltuirii fondului, a patrimoniului sau a fluxurilor de trezorerie. 

Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal. Acest raport stă la baza emiterii deciziei de impunere sau, după caz, a unei decizii de încetare a procedurii de verificare, în cazul în care nu se ajustează baza impozabilă.

Impozit de 16% pe veniturile nedeclarate

Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile contribuabilul supus verificării nu prezintă documentele şi clarificările necesare, se întocmeşte un raport de verificare şi se  emite decizia de impunere pe baza constatărilor din etapa de verificare fiscală prealabilă documentară. 

Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cota de 16%, conform Codului Fiscal. Prin decizia de impunere se calculează şi penalităţile şi dobânzile. Mai mult, dacă se constată indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, se sesizează organele de urmărire penală competente.