Apocalipsa după Roubini și efectele sale în România

România nu poate evita efectele unei eventuale crize globale generate de problemele din SUA, dar acestea nu vor fi atât de grave ca cele din 2008, spun analiștii români consultați de „Adevărul”.

Economistul Nouriel Roubini a avertizat întreaga lume „să se pregătească de o nouă criză”

Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza din 2008 pornind de la supracreditarea imobiliară din SUA care a dus la prăbușirea unor bănci americane, cu efecte extinse asupra întregii lumi, a lansat recent un nou avertisment: „lumea să se pregătească de o nouă criză”.

Într-un interviu acordat unei publicații americane, „Dr. Doom”, așa cum este poreclit Roubini, a explicat că SUA se confruntă cu un nou pericol din cauza a trei factori de stres, care duc la o „buclă fatală”.

Cei trei factori de stres enumerați de renumitul economist sunt inflația ridicată din SUA, nivelurile ridicate ale datoriei publice și instabilitatea financiară.

Aceste probleme crează un cerc vicios, a spus el, avertizând asupra unei iminente recesiuni și a unei crize financiare care se vor agrava pe măsură ce va trece timpul

„O recesiune severă este singurul lucru care poate tempera inflația prețurilor și a salariilor, dar va face criza datoriilor mai severă și, la rândul său, va alimenta o recesiune economică și mai profundă”, a spus el, adăugând că „sprijinul de lichiditate nu poate preveni această buclă sistemică” al cărei efect va fi o creștere economică mai scăzută și o prăbușire cu 30% a burselor.

În ce privește eventualele soluții care pot fi aplicate, Roubini a spus că acestea sunt contradictorii. „Bancherii centrali vor trebui să scadă ratele dobânzilor pentru a ușura povara în creștere a datoriilor, dar, în același timp, vor trebui să crească ratele dobânzilor pentru a combate inflația. Acest lucru a fost complicat și mai mult de prăbușirea Băncii Silicon Valley luna trecută, care a creat și mai multă presiune pentru Rezerva Federală pentru a reduce ratele dobânzilor, pentru a stabiliza sistemul financiar”, a spus el.

Potrivit lui Roubini, oficialii Fed vor „scăpa” în cele din urmă de creșterea ratelor dobânzilor, iar acest lucru va provoca o inflație fulgerătoare, probleme de datorie și instabilitate financiară în întreaga economie.

Glăvan: O criză globală ar avea efecte serioase și asupra României

Analiștii economici consultați de „Adevărul” nu sunt în totalitate de acord cu predicțiile lui Nouriel Roubini, dar admit că și România va fi afectată.

„O criză globală ar avea efecte serioase și asupra României, bineînțeles, ea producând efecte pe două canale: relațiile comerciale și investiționale, care ar înregistra scăderi importante și finanțarea externă privată, care ar seca și ar pune România în situația de a se împrumuta la dobânzi foarte mari. Practic, ar fi ca în 2009, cu deosebirea că în prezent avem câteva avantaje (credite mai serioase, un sector bancar mai puțin dependent de finanțarea externă, influxuri masive de bani europeni) dar și un dezavantaj: un sector public mai îndatorat. Întrebarea este dacă această criză se va produce. În istorie crizele au însoțit mereu momentele în care banii s-au scumpit, adică momentele în care băncile centrale au crescut dobânzile pentru a lupta contra inflației. Așa s-a întâmplat în anii 1980, așa s-a întâmplat la sfârșitul anilor 1990 sau în 2007-2009, de fiecare dată crizele survenind în momentul în care banca centrală americană a spus Stop politicii banilor ieftini și expansiunii exagerate a creditului. În esență, problema este dacă și în ce măsură în prezent banca centrală americană este capabilă să oprească inflația evitând pe cât posibil criza și falimentele”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Maioreanu: Va afecta și România, dar nu va fi ca în 2008

Întrebat dacă această nouă criză poate afecta și România, așa cum s-a întâmplat în 2008 – 2009, analistul eToro Bogdan Maioreanu a declarat pentru „Adevărul” că „orice criză globală afectează și România”.

„Acest punct de vedere a fost confirmat în timpul crizei din 2008 și a fost întărit în timpul pandemiei și a actualei crize energetice. Dar evenimentele actuale nu indică o criză precum cea din 2008. Ceea ce se întâmplă în sistemul bancar pare să fie legat de bănci individuale (Silicon Valley Bank și Silvergate și-au cerut falimentul în SUA – n. red.) și nu un fenomen sistemic. Reacția băncilor centrale a fost rapidă și de imediată susținere pentru sistemul bancar”, a explicat Maioreanu.

Analistul a estimat că, în acest an, „noile creșteri suplimentare ale ratelor dobânzilor și, în prezent, tensiunile din sectorul bancar, sunt susceptibile să ducă la o încetinire a creșterii economice și a inflației și să accelereze deciziile legate de eventualele reduceri ale ratelor dobânzilor”.

„Există probabilitatea ca Fed-ul american, Banca Angliei și, poate chiar și Banca Centrală Europeană, să își oprească creșterile dramatice ale ratelor în a doua jumătate a acestui an. Acesta este un prim pas necesar înainte de eventualele reduceri a dobânzilor cheie care ar putea avea loc chiar la sfârșitul acestui an. (...) Orice decelerare a cererii în economia globală va afecta și România. Această situație produce și efecte pozitive, cu impact direct asupra scăderii inflației. Există încă multe incertitudini în acest an, dar probabilitatea unei recesiuni în SUA și la nivel mondial este încă scăzută. Chiar și în cazul Europei, deși se estimează o încetinire a creșterii economice, perspectivele de recesiune sunt scăzute”, a explicat Bogdan Maioreanu pentru „Adevărul”.

Negrescu: Nu vine nicio criză până în 2025! Sunt alegeri peste tot în lume

Întrebat ce părere are despre predicțiile sumbre ale faimosului economist, analistul Adrian Negrescu a spus că este de acord parțial cu explicațiile sale.

„Nouriel Roubini este unul dintre «apostolii crizei» pe care o tot a anunță din 2019 încoace. Da, avem inflație ridicată, statele sunt foarte îndatorate, piața financiară trece printr-o perioadă de curățenie generală după dezmățul financiar din anii pandemiei, când s-au tipărit trilioane de dolari și euro fără acoperire. Va exosta o corecție, mai ales în zona investiţiilor speculative, și o cădere semnificativă a piețelor, multe dintre acțiuni fiind supra-apreciate”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Analistul a adăugat că România va trece printr-o criză, o perioadă de scădere economică, dar nu acum, înainte de alegeri, ci după ce se vor fi finalizat, adică în 2025.

„Cu ce nu sunt de acord în ceea ce spune dl. Roubini. În primul rând nu vom avea o criză ca în 2008, pentru că fundamentele sunt total diferite. Inflația, în mod cinic, ajută statele să își rezolve problema datoriilor, ajută la scoaterea din piață a banilor fără valoare tipăriți în pandemie. Nu vom avea o criză de amploare pentru simplul motiv că firmele și-au învățat lecția crizei de acum 10 ani și și-au luat măsuri de prevedere. Volumele tranzacționabile sunt mult mai reduse, preocuparea pentru eficiența lanțului economic este în prim-plan, iar nivelul împrumuturilor corporate este la un nivel sustenabil. Nu sunt de acord că va urma o criză majoră și dintr-un alt motiv important – 2024 este an electoral peste tot în lume și cred că politicienii vor încerca să controleze situaţia în așa fel încât să n-aibă emoții electorale. Va fi o criză, vom avea o perioadă de scădere economică, de taxe mai mari, de probleme macro, însă cel mai probabil după alegeri, în 2025. O situație valabilă și în România. În 2025 să ne așteptăm la creșteri de taxe pe locuințe, pe masini, pe business-uri. Vom deconta tot gunoiul economic ascuns sub preșul intereselor electorale în 2023 și 2024”, a explicat analistul pentru „Adevărul”.