Angajatul din România este „Cenuşăreasa“ Europei, arată un studiu al Băncii Mondiale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Angajaţii din România au cea mai mică productivitate a muncii, dar şi cele mai mici salarii din UE
Angajaţii din România au cea mai mică productivitate a muncii, dar şi cele mai mici salarii din UE

Ţara noastră îşi neglijează capitalul uman, fiind printre ultimele din UE la cheltuielile cu educaţia şi sănătatea, venitul pe cap de locuitor şi puterea de cumpărare a populaţiei, arată un raport al Băncii Mondiale.

„Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc“ era o zicală destul de răspândită în vremea lui Ceauşescu, dar statisticile europene arată că, în România, această expresie este şi acum cât se poate de actuală. Românii sunt printre ultimii din UE la capitolul eficienţei şi productivităţii muncii şi chiar ultimii la cercetare-dezvoltare, având una dintre cele mai agresive emigraţii, iar economia gri are o pondere de peste 30% din PIB. Ca un fel de „replică“ la acest comportament, statisticile arată că în România se obţin cele mai mici salarii şi venituri pe cap de locuitor din UE (mai mici ca ale noastre se regăsesc doar în Bulgaria), românii având şi cea mai redusă paritate a puterii de cumpărare. Toate acestea, în contextul în care cheltuielile publice cu educaţia şi ponderea populaţiei cu diplomă universitară ne plasează tot pe ultimele locuri în UE, la fel ca şi cheltuielile cu sănătatea.
Am consemnat aici doar câteva dintre datele din anexele unui raport mai amplu lansat ieri, la Bucureşti, de Banca Mondială. Documentul explică modelele de creştere economică din ţările lumii, iar datele referitoare la ţara noastră au fost prezentate de economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.

România o duce bine, românii nu

Oficialul BNR a arătat şi care sunt punctele tari ale României, arătând că, din nouă indicatori pozitivi, cinci se referă la situaţia macroeconomică. „Suntem primii din UE ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, România este printre primele cinci ţări ca rată de creştere a economiei în perioada 2000-2010, productivitatea creşte şi avem cele mai multe persoane care sunt propriii angajatori. De asemenea, deţinem locul al patrulea ca furnizori de servicii calificate, iar ponderea datoriei în PIB este printre cele mai mici din UE (...) Însă dacă ne uităm la punctele slabe, majoritatea ţin de capitalul uman, am putea concluziona că România îşi neglijează capitalul uman“, a spus Lazea. El a avertizat că, dacă decidenţii politici şi ceilalţi lideri ai societăţii nu vor încheia un pact pentru ca educaţia să fie prioritară, vom rămâne mulţi ani pe poziţia de codaşi ai Europei.
„La noi, studiile universitare sunt din ce în ce mai mult serale, ceea ce înseamnă că studenţii trebuie mai întâi să muncească, să facă bani, lăsând studiul într-un plan secund – lucru care nu se întâlneşte în Occident. Cred că împrumuturile acordate studenţilor (astfel încât studiul să devină prima preocupare, în locul banilor) ar fi o bună piaţă de creditare pentru bănci“, a mai spus Valentin Lazea.

 „Europenii sunt prea pesimişti“

În prezentarea sa, economistul-şef pentru Europa Centrală şi Asia al Băncii Mondiale, Indermit Gill (originar din India), a arătat că statisticile instituţiei relevă o poziţie favorabilă a Europei faţă de celelalte continente, din punctul de vedere al calităţii vieţii.
„În Europa trăieşti bine şi ca om bogat, dar şi ca om sărac. Cheltuielile publice cu protecţia socială şi cu pensiile sunt foarte mari, ceea ce ar putea trage în jos alţi indicatori, dar cert este că Europa este o «superputere» a stilului de viaţă. Superputerile au tendinţa de a cheltui foarte mult cu domeniul care le consacră, de exemplu SUA sunt o superputere militară şi cheltuiesc enorm cu înarmarea. Europa este o superputere a stilului de viaţă calitativ, fie şi numai pentru motivul că aici se cheltuiesc cei mai mulţi bani în asigurarea unui trai bun“, a spus oficialul Băncii Mondiale. El a remarcat că oamenii din multe alte regiuni ale lumii şi-ar dori să aparţină, ca stil de viaţă, spaţiului european, însă europenii sunt foarte sceptici.
„Am văzut chiar şi aici, la Bucureşti, că europenii sunt pesimişti când se gândesc la viitorul lor, chiar dacă toate cifrele arată că direcţia este bună. Vă recomand să priviţi lucrurile mai detaşat, să aveţi o perspectivă optimistă, pentru că mulţi şi-ar dori să aibă un trai ca al vostru şi niciuna dintre cifre nu arată că direcţia în care mergeţi nu dă motive de îngrijorare. Există, desigur, diferenţe între sudul şi nordul Europei, dar per ansamblu integrarea europeană vă asigură un echilibru între plăcerea de a trăi şi plăcerea de a munci“, a conchis Indermit Gill.

Dacă ne uităm la punctele slabe, majoritatea ţin de capitalul uman. România îşi neglijează capitalul uman. Valentin Lazea economist-şef BNR
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite