ANALIZĂ România importă benzină şi motorină de 2,4 miliarde de euro anual, dar îşi taie rafinăriile la fier vechi

România importă benzină şi motorină de miliarde de euro, dar rafinăriile sale sunt tăiate la fier vechi, ţara noastră nemaiavând în producţie decât trei unităţi care produc carburanţi şi una care face bitum.

Importurile de produse petroliere rafinate au crescut cu 70% în luna ianuarie, până la 137.900 tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în urcare cu cu 57.000 tep, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Pe tot anul 2014, România a importat produse petroliere finite care echivalează cu 2 milioane de tep, potrivit aceleiaşi instituţii. 

Dacă transformăm această cantitate în motorină, atunci am avea o cantitate de 1,98 milioane de tone de combustibil diesel. Mai departe, transformând această cantitate în litri, avem 2,2 miliarde de litri. Luând în calcul un preţ de 5 lei pe litru şi un curs de 4,45 de lei pentru un euro, rezultă că toate importurile de carburanţi au valorat aproape 2,47 miliarde de euro.

România mai are doar patru rafinării funcţionale, respectiv Petrobrazi – deţinută de către Petrom, Petromidia şi Vega – controlate de către KazMunaiGaz  şi Petrotel – proprietate a grupului rus Lukoil. Din acestea, doar trei produc carburanţi, Vega realizând bitum.

RAFO, între tăierea la fier vechi şi redeschidere

Acţionarii RAFO Oneşti tocmai ce au aprobat dezmembrarea utilajelor şi vânzarea acestora la fier vechi. Ion Marian, liderul sindicatului „Rafinorul“, din cadrul RAFO, spune, însă, că Iakov Goldovsky – proprietarul rus al unităţii – a fost săptămâna trecută la Bucureşti şi caută metode de finanţare a activităţii, astfel încât să redeschidă o serie de unităţi din cadrul rafinăriei. „RAFO este sub conservare, ce s-a tăiat este din vechea rafinărie. Sunt mai multe variante luate în calcul, cum ar fi producţia de propan, propilenă, fracţii de benzină sau fracţii de motorină“, a declarat el, pentru „Adevărul“.

Pe de altă parte, Marin Anton – fost manager al rafinăriei - spune că rafinăria nu mai poate fi pornită şi că ar fi mai ieftin dacă s-ar face alta. „În 2006, când am plecat eu, era modernizată, era performantă, ultimul răcnet. Avea în conturi câteva zeci de milioane de euro şi certificate de emisii pentru vânzare, în valoare tot de câteva zeci de milioane de euro. E o mare tâmpenie ce s-a întâmplat acolo. La cum este acuma, fără zestrea conductei, fără a fi pornită la şase luni, fără abur, asta nu este conservare“, a spus el.

Arpechim, legată ombilical de Oltchim

Arpechim este o altă mare rafinărie închisă de curând. Aceasta lucra în tandem cu Oltchim, către care furniza materie primă. Arpechim a fost închisă de către Petrom din anul 2010, iar Oltchim este în insolvenţă din anul 2013.

Statul a vehiculat anul trecut ideea preluării Arpechim pentru a vinde rafinăria la pachet cu Oltchim. Aceasta din urmă deţine deja partea petrochimică de la Arpechim, dar aceasta nu poate funcţiona decât dacă funcţionează şi partea de rafinare. Iar pentru ca aceasta să funcţioneze trebuie un investitor puternic, capabil financiar, care să poată gestiona cele două unităţi. Anterior, consorţiul chinez Baota Petrochemical-Junlun Petroleum a anunţat că doreşte preluarea la pachet a celor două entităţi, dar nu au depus nicio ofertă în cadrul licitaţiilor pentru Oltchim.

Astăzi, însă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Junlun Petroleum, Xie Chang, s-a întânit cu Mihai Tudose, ministrul Economiei, compania asiatică reiterându-şi interesul pentru Oltchim. El a anunţat şi elaborarea unui plan pe zece ani pentru o posibilă investiţie în România.

Cum s-au închis rafinăriile rând pe rând

Celelalte rafinării din România care şi-au încetat activitatea sunt Astra Română, Steaua Română (ambele din judeţul Prahova), Suplacu de Barcău (judeţul Bihor) şi Dărmăneşti (judeţul Bacău).

Rafinăria Petrolsub, de la Suplacu de Barcău, cea mai mică din România, a fost cumpărată de către firma EcoDiesel în anul 2008, fiind modernizată pentru a produce biodiesel. În 2010 aceasta a fost deschisă, pentru ca după numai un an să fie închisă din lipsă de materii prime.

Rafinăria Dărmăneşti este strâns legată de RAFO Oneşti. În 2007, acţionarii RAFO votau preluarea rafinăriei Darmăneşti, ca punct de lucru. Potrivit paginii oficiale a primăriei oraşului Dărmăneşti, rafinăria a fost privatizată în anul 2000, dar a intrat în faliment în 2003. Nu şi-a mai reluat producţia niciodată.

Aflată în Câmpina, rafinăria Steaua Română este una dintre cele mai vechi din România, fiind înfiinţată în 1895. A supravieţuit celor două Războaie Mondiale, dar a răpus-o criza economică şi, în iulie 2013, şi-a cerut insolvenţa.

În fine, rafinăria Astra Română se află şi ea în insolvenţă din 23 iunie 2014, potrivit propriului site. Aceasta a fost fondată în 1880, iar în perioada 1911-1947 a aparţinut trustului Royal Dutch Shell.

Ceauşescu gândise sistemul românesc de rafinare a ţiţeiului astfel încât să prelucreze petrol împortat din zona Orientului Mijlociu, cu care avea relaţii bune, şi apoi să exporte carburanţii. Rafinăriile aduceau, aşadar, valută în ţară, ceea ce echilibra mai departe finanţele statului.