ANALIZĂ FMI vine iar în România. De ce avem nevoie de un nou acord
0
Bugetul pe 2013, reducerea TVA, încheierea unui nou acord, dar şi calendarul privatizărilor, managerii privaţi sau despăgubirile pentru casele naţionalizate sunt pe agenda negocierilor cu FMI.
O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Erik de Vrijer, se va afla la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a şaptea şi a opta evaluare a acordului stand-by.
Principalele teme de discuţie cu Guvernul, dar şi cu alte autorităţi sau organizaţii reprezentative la nivel naţional sunt legate de perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară.
Delegaţia FMI vine în contextul în care, recent, instituţia de la Washington a recunoscut că reformele cerute României impun prea multă austeritate, iar analiştii internaţionali recomandă încheierea unui nou acord.
Ce vrea Guvernul
** Reducerea TVA, pentru început la pâine. Guvernul a pregătit o măsură fiscală prin care producătorii legali de pâine ar putea să primească înapoi diferenţa dintre cota-standard, de 24%, şi cea redusă, de 9%, din banii plătiţi ca taxă pe valoarea adăugată (TVA). În cadrul unui proiect-pilot, TVA ar putea fi redusă doar la pâine („nu şi la cozonac“, după cum a precizat ieri premierul Victor Ponta), urmând ca – dacă rezultatele experimentului sunt favorabile – reducerea să se extindă şi la alte produse. Desigur, reducerea TVA va trebui să fie atent negociată cu FMI, având în vedere aversiunea declarată a finanţatorilor faţă de diferenţierea cotelor la această taxă.
** Bugetul pe 2013. Aprobarea sau, cel puţin, obţinerea celebrului „no objections“ („fără obiecţii“) din partea FMI pentru proiectul de buget pe 2013 este considerată ca piatră de încercare pentru Guvern, la această vizită a delegaţiei. Dacă Ponta va prezenta şi finanţatorilor de la Washington cifrele pe care le-a afişat recent în „Bugetul cetăţeanului român“, atunci va spune că deficitul va fi de peste 2% din PIB. Cheltuieli bugetare de 49 de miliarde de euro, la venituri de 46 de miliarde de euro, adică deficit de 3 miliarde de euro, respectiv de 2,1% din PIB-ul estimat la 140 de miliarde de euro. Or, ţinta noastră de deficit bugetar tocmai fusese stabilită la 1,7%, maximum 1,8% din PIB în 2013. Altfel spus, ori premierul de la Bucureşti l-a minţit pe „cetăţeanul român“ cu acel buget din „Starea naţiunii“, ori îl va minţi pe Erik de Vrijer cu alte şi alte cifre.
** Creşterea salariului minim. În prezent, salariul minim pe economie este de 700 de lei – o sumă care nu mai acoperă demult strictul necesar al unui trai decent. Guvernul vrea să mărească salariul minim la 800 de lei în 2013 (bine, că nici această sumă nu acoperă cheltuielile cu strictul necesar, care se ridică la peste 850 de lei), dar pentru asta are nevoie de „dezlegare“ de la FMI.
** Un nou acord. Pentru ca România să se bucure în continuare de încrederea investitorilor, dar şi pentru mai multă siguranţă privind continuarea reformelor, Guvernul este decis să solicite încheierea unui nou acord cu FMI.
Ce vor finanţatorii
** Continuarea reformelor. Sunt nepopulare, unele sunt chiar usturătoare, dar reformele cerute de FMI trebuie continuate măcar pentru reducerea cheltuielilor inutile de bani publici, dacă nu pentru că aşa vor finanţatorii.
** Stingerea arieratelor. Veşnica întârziere a plăţii datoriilor statului către companii (numite arierate în terminologia oficială) este consemnată şi acum, deşi la fiecare misiune în România FMI a cerut ca stingerea arieratelor să fie prioritară.
** Manageri privaţi la stat. Mai exact, în companiile de energie, transporturi şi infrastructură ale statului. Din cele 12 companii de la Transporturi, prevăzute în program, doar Tarom şi CFR SA au acum manageri privaţi. Pe lista de aşteptare mai stau Compania de Autostrăzi (CNADNR), transportatorul CFR Călători, companiile care administrează aeroporturile Bucureşti şi Constanţa, ca şi porturile de la Dunăre şi Marea Neagră. Din companiile energetice, doar Electrica Muntenia Nord are manager privat, dar şi acela este contestat de Fondul Proprietatea.
** Despăgubirile pentru naţionalizare. În fine, o altă problemă care trebuie rezolvată de Guvern în perioada imediat următoare, cu avizul Ministerului Justiţiei, este plata despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate.
România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de cinci miliarde de euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.
Avem nevoie de un nou acord?
Pentru a putea creşte încrederea în economia românească este imperios necesar ca guvernanţii de la Bucureşti să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, arată o analiză a Reuters.
„Fără o înţelegere cu Fondul, există riscul ca moneda naţională să se prăbuşească din nou“, potrivit analiştilor Reuters. În opinia lor, cursul ar putea creşte până la 4,7-4,8 lei/euro.
De asemenea, analiştii agenţiei de rating Fitch se aşteaptă ca România să încheie un nou acord preventiv cu FMI. „Relaţiile României cu Fondul sunt bune şi probabil va încheia un nou acord la expirarea celui actual în martie“, se arată într-un raport al Fitch. Actualul acord expiră în martie, însă acesta va fi închis înainte de termen.
De altfel, premierul Victor Ponta a declarat la votul de învestitură a Guvernului, în plenul Parlamentului, că Guvernul este hotărât să încheie un nou acord preventiv cu finanţatorii internaţionali deoarece UE este în plină furtună economică.
Mai mult, fostul ministru de Finanţe Florin Georgescu declara, în luna noiembrie, că Guvernul intenţionează să negocieze chiar din luna ianuarie 2013 termenii unui nou acord. În noul acord ar urma să fie preluate unele dintre condiţionalităţile nerealizate curprinse în actuala înţelegere.
Isărescu ezită
În ciuda intenţiilor Executivului, Mugur Isărescu (foto), guvernatorul Băncii Naţionale a României, a cărui opinie cântăreşte greu în relaţia cu FMI, a sugerat că România ar putea să nu mai perfecteze o nouă înţelegere.
„Deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta. Şi terminarea lui, discutarea acestui acord în luna ianuarie a acestui an şi cu perspectiva de încheiere, probabil pozitivă, a acestui acord cândva în prima jumătate, cred că oferă un cadru suficient de bun de conlucrare pentru întreg anul 2013“, a explicat Mugur Isărescu, la începutul săptămânii trecute.
Totuşi, în luna februarie a anului trecut, Isărescu şi-a exprimat opinia mult mai clar: „Poate mai facem unul (acord cu FMI – n.r.) de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun“, a spus Isărescu în februarie 2012.
Relaţiile României cu Fondul sunt bune şi probabil va încheia un nou acord la expirarea celui actual, susţin analiştii Fitch
Erorile austerităţii
Într-o notă tehnică publicată la începutul acestui an, Olivier Blanchard (foto), economist-şef al FMI, estima că instituţia a săvârşit o eroare în previziunile sale privind Grecia şi alte economii europene, deoarece ea nu a realizat pe deplin impactul pe care măsurile de austeritate le-ar putea avea asupra creşterilor economice ale acestor state.
Mai exact, analiza arată că presupunerile guvernelor privind impactul consolidării fiscale asupra creşterii au fost prea optimiste, iar reducerile vor avea un impact mai puternic asupra PIB decât au luat în calcul estimările economice ale acestora. Multiplicatorii fiscali folosiţi de guverne pentru a evalua efectul reducerilor de cheltuieli asupra creşterii au subestimat impactul asupra economiei, afirmă FMI.
„Multiplicatorii folosiţi la generarea prognozelor de creştere au fost sistematic prea reduşi încă de la începutul marii recesiuni“, arată FMI. Potrivit FMI, guvernele au folosit multiplicatori fiscali de aproximativ 0,5 pentru a calcula impactul măsurilor de austeritate.
Un multiplicator de 0,5 înseamnă că fiecare dolar tăiat din cheltuielile publice scade activitatea economică cu 0,5 dolari. „Rezultatele noastre au indicat că multiplicatorii au fost, de fapt, în zona 0,9-1,7 de la marea recesiune“, potrivit FMI.
Philippe Waechter, economist-şef la Natixis Asset Management, a explicat pentru atlantico.fr că impactul politicilor fiscale restrictive, cu caracter obligatoriu, devine mult mai puternic în perioade de criză faţă de o situaţie de acalmie pe care s-au bazat calculele din trecut.
„Observaţiile făcute de Blanchard sugerează că, uneori, impactul negativ ar putea fi mai mare în special în ţările europene în cursul perioadei recente. Această constatare poate părea târzie, dar ea reflectă o dinamică de învăţare şi de reacţie într-un mediu de criză neobişnuit şi foarte limitat“, a spus Waechter.
Se încarcă comentariile...
