Agențiile de rating dezvăluie „bolile” economiei românești. Expert: „Riscăm să fim degradați și mai tare”
0În timp ce autoritățile se laudă cu creșterea economică și cu faptul că am fi egalat la PIB-ul pe cap de locuitor țări ca Portugalia și Ungaria, România are cel mai ridicat risc de țară din regiune. Cum s-a ajuns aici și ce riscuri comportă această situație, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, economistul Liviu Deceanu.
România înregistrează în ultimii zece ani creșteri economice importante, prilej pentru politicieni să se laude și să prezinte diverse statistici care dau bine pe hârtie. Totul a culminat cu cifrele prezentate în acest an și care arată că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard al României l-a egalat pe cel al Ungariei și Portugaliei.
Pentru guvernanți economia „duduie”. Agențiile de rating văd și altceva
Datele, susținute de statisticile Eurostat, contrastează cu percepția populației, care acuză o criză a costului vieții, iar deteriorarea nivelului de trai în ultimii ani este evidentă. Dincolo de toate acestea, ce evită să spună reprezentanții statului român sau o fac doar cu jumătate de gură este că România a fost până mai ieri singura țară din această zonă a Europei și membră a Uniunii Europene care are rating BBB-, cel mai aproape de categoria junk, nerecomandată investitorilor. Asta potrivit agenției Standard&Poor’s, însă nici Moody's și Fitch Group, celelalte agenții de rating cu notorietate, nu sunt mai blânde și semnalează „bolile” de care suferă economia României.
Între timp, pe fondul unor probleme, și Ungaria a fost retrogradată la BBB-, dar vecinii noștri din Vest stau mult mai bine la cotațiile titlurilor CDS – credit default swaps (CDS-urile sunt instrumente derivate de pe piața de capital care permit transferul riscului de credit). Asta înseamnă că, în realitate, chiar și Ungaria are acces mai facil la bani și se împrumută mai ieftin de pe piețele financiare, ceea ce arată că economia ungară e în continuare văzută mai bine de investitori.
Când laudele politicienilor nu au acoperire
„Adevărul” a discutat cu economistul Liviu Deceanu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre situația economiei României și riscurile cu care se confruntă ea. El a explicat de ce nu este suficient pentru România să ajungă la un PIB pe cap de locuitor egal cu cel al altor țări pentru ca populația să aibă măcar același nivel de trai ca în Ungaria sau Portugalia.
„La noi problema e următoarea: într-adevăr, avem o creștere economică decentă, dar PIB-ul nu mai este singurul indicator relevant. Vedem că apar indicatori noi privind calitatea vietii, așa numiții Life quality indicators. Acum sunt folosiți indicatori care țin de educație, bunăstare, fericirea persoanelor sunt indicatori care vizează cât de fericiți sunt oamenii, ceea ce nu înseamnă numai bani, înseamnă frumusețea locurilor, lipsa poluării, lipsa corupției. PIB-ul nu e singurul relevant. El își pierde din relevanță. Foarte important de spus asta”, precizează economistul.
Un alt amănunt face diferența: în România, există diferențe uriașe între orașe prospere precum București, Cluj, Brașov și Sibiu și alte orașe, mult mai sărace și ocolite de investitori. Iar diferența este și mai mare între mediul urban și cel rural.
„Pe de altă parte, disparitățile sunt foarte mari în România. Avem disparități rural - urban, ar și disparități între orașe. Avem zonele București-Ilfov, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara și în rest, altă lume”, explică el.
Probleme peste probleme
Iar problemele nu se opresc aici. În viziunea marilor agenții de rating, România, chiar dacă are o creștere economică mai mare decât alte state din centrul și estul Europei și o datorie mai mică, raportat la propriul PIB, are un rating de țară mult mai prost, situat imediat lângă „junk”. Acest lucru înseamnă că statul român se împrumută mai greu și cu rate mult mai mari de pe piețele financiare. Liviu Deceanu explică și cum am ajuns aici.
„Problema în percepție este dată de corupție, de instabilitatea legislativă, de faptul că am avut atâtea probleme la nivel politic, de faptul că nu avem infrastructură bună. Acum de când e războiul din Ucraina, proximitatea războiului. Sunt multe elemente care duc la degradarea ratingului. Faptul că ne-a crescut datoria suverană an de an, că am avut o datorie suverană mai mică și acum e mult mai mare”, subliniază profesorul clujean.
România are, cel puțin în acest moment, relativ puține căi pentru a corecta această problemă. Asta cu atât mai mult cu cât ultimele guverne, începând din 2020, indiferent de culoarea politică și de alianțe, au îndatorat enorm țara. Iar dacă se va continua în aceeași notă, nu este exclus ca marile agenții de rating să retrogradeze ratingul de țară la junk, ceea ce ar echivala cu un dezastru. Și totuși, România se află încă la mâna sa.
„În primul rând avem nevoie de predictibilitate. Acum apropo și de schimbările astea fiscale, ok, le facem, unele dintre ele or să afecteze multinaționalele, or să mai afecteze IMM-urile, PFA-urile, HORECA, marile companii, IT-ul, construcțiile. Măcar de nu s-ar mai lua alte măsuri ulterior. Apoi, sunt câteva lucruri de făcut, e important să te orientezi spre elementele esențiale care te duc la competitivitate: sănătate, învățământ, infrastructură, transfer de tehnologie, cercetare și dezvoltare. Esențial va fi ca fondurile europene și banii care vor fi în continuare împrumutați să fie folosiți în aceste domenii. Asta e foarte important”, spune Deceanu.
Mingea e încă în terenul guvernului
Astfel, momentul adevărului poate fi în următorii doi - trei ani, iar statul român are o responsabilitate uriașă.
„Dacă banii ăștia sunt folosiți cu cap, și cei din îndatorare, și PNRR-ul și tot, putem să evoluăm bine. Dar dacă ne îndatoram ca să plătim pensii sau salarii în zona bugetară, atunci e clar că vom avea o datorie tot mai mare, nu vom avea sustenabilitate și premise de rambursare și atunci or să ne degradeze și mai tare”, e avertismentul lui Liviu Deceanu.
În plus, pentru a preveni o criză economică, ar trebui luate câteva măsuri importante.
„Aș încerca să reduc un pic cheltuielile în zona bugetară, să nu mai cumpăr nu știu ce mașini, să nu mai cheltui sume exorbitante aiurea, tot mai mari de la an la an. Anumite persoane care nu se justifică în organigramă, bugetari, să meargă și să lucreze în privat. Și aș încerca totuși, toate marile companii care fac profituri, să le taxăm, dar moderat, și acolo trebuie să fim delicați, dar în niciun caz nu m-aș atinge de cei mici, cel puțin o perioadă. În niciun caz nu aș taxa IMM-urile. IMM-urile trebuie un pic ținute în brațe, pentru că ele sunt piese speciale pentru orice economie, iar la noi și încă nu s-au dezvoltat bine, încă nu s-au conturat”, dezvoltă economistul.
O altă problemă ține de deficit, din cauză că România continuă să importe mai mult decât exportă. Iar aici există o altă mare problemă. România exportă materii prime, după care importă la prețuri uriașe produse finite, în loc ca acestea să fie fabricate în țară, încheie profesorul.
Se încarcă comentariile...
