ANALIZĂ Semnal de alarmă pentru afacerile din agricultura românească: datoriile cresc mai tare decât veniturile. Care sunt judeţele etalon

ANALIZĂ Semnal de alarmă pentru afacerile din agricultura românească: datoriile cresc mai tare decât veniturile. Care sunt judeţele etalon

Anul 2018 este cel de-al patrulea an consecutiv în care cifra de afaceri obţinută de firmele care activează în sectorul agricol al culturilor de câmp (cereale, plante leguminoase şi plante producătoare de seminţe oleaginoase) a crescut, este una dintre concluziile ultimului studiu realizat de Termene.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

După scăderea drastică din anul 2015, când valoarea cifrei de afaceri s-a diminuat până la 15,2 miliarde de lei, după ce în anul 2014 a fost de 18 miliarde de lei, companiile care activează în sectorul analizat au înregistrat venituri care au crescut constant până la valoarea de 20 de miliarde de lei în anul 2018.

Cu toate acestea, un aspect îngrijorător semnalat de studiul Termene.ro este că datoriile pe care firmele din domeniu le totalizează sunt într-o creştere continuă, depăşind rata de creştere a cifrei de afaceri. Dacă în anul 2014 valoarea cifrei de afaceri cumulată era comparabilă cu cea a datoriilor (ambele fiind de aproximativ 18 miliarde de lei), în intervalul 2015 - 2018 datoriile au crescut la peste 24,5 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mari decât cifra de afaceri a aceluiaşi an.

„Datoriile se plătesc din încasări. Dacă nu am încasări suficiente, fie amân plata datoriei, fie fac o altă datorie prin care o plătesc pe prima. Dacă prelungim situaţia aceasta pentru un interval lung de timp, se creează un cerc vicios a cărui finalitate este de cele mai multe incapacitatea de plată”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

Solvabilitatea se apropie cu viteză de pragul de alertă

Concomitent cu creşterea datoriilor, s-a înregistrat o scădere puternică a solvabilităţii generale a companiilor care activează în sectorul agricol al culturilor de câmp. Solvabilitatea urmăreşte capacitatea unei firme de a-şi achita obligaţiile totale din resursele existente, pe baza acestui indicator putându-se evalua riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitate sau risc de faliment). 

Dacă în anul 2014 rata solvabilităţii era de 2,01, în 2018 aceasta s-a diminuat la 1,52 o scădere continuă de peste 25% în intervalul analizat. De altfel, raportată la anul anterior, scăderea înregistrată în anul 2018 este cea mai accentuată, indicatorul diminuându-se cu 0,2 puncte de la 1,72 cât era în anul 2017. Deşi, conform celor mai multe manuale de economie, valoarea de 1,52 înregistrată în prezent este una relativ acceptabilă, aceasta s-a apropiat accelerat de pragul de 1,5, un prag sub care o firmă poate fi considerată cu risc de a intra în incapacitate de plată pe termen lung.

„Când fac o datorie, o fac fie pentru a-mi creşte capacitatea de producţie (o fac în scop investiţional) fie pentru a-mi plăti colaboratorii. În cazul domeniului agricol, creşterea datoriilor în contextul scăderii solvabilităţii este un indiciu ca preponderent, acestea sunt făcute pentru plata colaboratorilor”, a declarat Adrian Dragomir.

Care sunt judeţele etalon ale agriculturii româneşti?

Spre deosebire de restul sectoarelor economice, agricultura este direct influenţată de zona geografică în care se desfăşoară. La nivel judeţean, companiile din judeţul Călăraşi au înregistrat veniturile cele mai mari, peste 1,9 miliarde de lei, urmate de cele din judeţul Constanţa cu 1,6 miliarde de lei şi cele din judeţul Timiş cu 1,4 miliarde de lei. Alte judeţe relevante pentru agricultura românească sunt Teleorman, Brăila, Ialomiţa şi Dolj, toate cu firme a căror venituri cumulate sunt situate între 1 şi  1,1 miliarde de lei.

Aproape jumătate din firme au risc ridicat de a intra în insolvenţă

În 6 dintre cele 7 judeţe de top, ponderea firmelor cu risc de intrare în insolvenţă se apropie de 50% (cinci firme din zece), cu cele mai mici valori înregistrate în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, unde aceasta este de 42,3% (aproape 5 firme din 10), iar în judeţul Timiş aceasta depăşeşte procentul de 61% (6 firme din 10 având risc de a intra în insolvenţă).

Intrarea în insolvenţă atrage riscul de intrare în faliment şi implicit riscul ca un colaborator al respectivei firme să nu mai fie plătit niciodată pentru o lucrare, un serviciu sau un bun deja livrat.

Odată intrată în insolvenţă, o firmă are printre altele dreptul legal de a-şi reeşalona datoriile către furnizori, în cazul în care mai este posibilă, plata acestora  putând a se eşalona pentru o perioadă de mai mulţi ani, atenţionează Adrian Dragomir.

Viteza cu care o firmă îşi recuperează datoriile de la proprii clienţi este cunoscută ca viteza de recuperare a creanţelor şi se măsoară în numărul de zile.  În cazul firmelor din judeţele de top din agricultura românească, cea mai redusă viteză de recuperare a creanţelor este înregistrată la nivelul companiilor din judeţele Timiş si Teleorman care în medie au nevoie de peste 6 luni - 187 zile şi respectiv 185 zile ca să fie plătite de proprii clienţi pe când cele mai performante sunt cele din judeţele Ialomiţa şi Constanţa cu 95 zile şi respectiv 79 zile.

Pentru ca o firmă să îşi poată plăti furnizorii, un lucru necesar este ca aceasta să fie la rândul ei plătită de proprii clienţi. Dacă o firmă  are probleme cu recuperarea datoriilor de la proprii săi clienţi, este o chestiune de timp până va începe să-şi întârzie la plată colaboratorii. Exista aşadar numeroase semnale, vizibile pe platforma redBill, prin care poţi sa previi sa ajungi în situaţia de a fi amânat sau chiar neplătit de propriul client. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: