Sfântul Nicolae Domnesc, un arc peste timp

Sfântul Nicolae Domnesc, un arc peste timp

Biserica argeşeană Sfântul Nicolae Domnesc este considerată cea mai veche ctitorie voievodală de pe teritoriul Ţării Româneşti, ea având rolul de necropolă a familiei Basarabilor, afirmând astfel o  domnie independentă. Din cauza lipsei pisaniei originale datarea exactă a construcţiei este incertă, se crede- totuşi- că zidirea bisericii a fost începută după 1340.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Prin descoperirea făcută de pictorul D. Norocea a grafitului de pe peretele nordic al bisericii -în care este menţionată moartea lui Basarab I- putem observa că Biserica Domnească a fost ridicată şi tencuită în timpul acestuia, terminată sub Nicolae Alexandru şi pictată în stil bizantin, în frescă, în vremea lui Vlaicu Vodă.

Faptul că este cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească şi că picturile interioare au o valoare deosebită fac ca biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş să fie una dintre cele mai reprezentative opere arhitecturale medievale româneşti, ceea ce a înlesnit integrarea acesteia în lista monumentelor istorice şi în lista indicativă UNESCO.

Dintre picturile cele mai valoroase ale bisericii Sfântul Nicolae Domnesc enumerăm ilustrarea unică în lume a Maicii Domnului în ipostaza sarcinii, situată pe peretele din dreapta, cât şi secvenţe din viaţa Sfintei Filofteia ale cărei moaşte au fost aduse în Biserica Domnească din Curtea de Argeş în 1396. În biserica ce a servit drept necropolă a familiei Basarabilor se află mormântul lui Vlaicu Vodă în care au fost descoperite importante artefacte arheologice ale secolului XIV, printre care „misterioasa pafta de la Argeş”, pe care Virginia Diaconescu o descrie drept  o închizătoare de centură minuţios realizată, formată din trei părţi; ilustrând cadrul idilic, specific Evului Mediu, al dragostei pure între cavaler şi fecioară. Decoraţiile dintre cele două personaje amplifică tema iubirii nobile: lebăda cu cap de femeie şi motivul florii de crin.

 

Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş merită integrată în patrimoniul UNESCO deoarece reprezintă o capodoperă a geniului creativ uman, poartă o mărturisire unică a tradiţiei culturale, este un exemplu excepţional de clădire care reprezintă o etapă semnificativă în istoria românilor şi -nu în ultimul rând- este direct asociată cu evenimente, tradiţii, credinţe şi opere artistice cu semnificaţie deosebită. Avantajele aduse de integrarea în UNESCO ar fi creşterea interesului pentru prezervarea monumentului şi al turiştilor spre vizita judeţului Argeş şi, de asemenea, integrarea în UNESCO ar amplifica prestigiul cultural al României prin istoria seculară a oraşului regal Curtea de Argeş.

Ca mulţi argeşeni şi eu îmi doresc ca autorităţile decidente să ateste importanţa monumentelor: Mănăstirea Argeşului şi Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, care înscriu oraşul Curtea de Argeş  printre oraşele valoroase din punct de vedere cultural.

Mai multe informaţii despre Biserica Domnească şi Paftaua de la Argeş:

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domneasca-sfantul-nicolae-curtea-arges-123583.html

https://ovidiupecican.wordpress.com/2010/03/21/un-artefact-medieval-inca-misterios-paftaua-de-la-arges/

Sursă imagini:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cui-a-apartinut-paftaua-de-aur-descoperita-in-mormantul-princiar-din-biserica-domneasca-de-la-curtea-de-arges

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările